Peloponez 5 – Micene

Unde se afla Micene?

Intre Tirint si Micene sunt vreo 18 kilometri, pe care i-am facut destul de repede, în 20-25 de minute. Insa surpriza a venit datorita faptului ca, tot apropiindu-ne de cetate, nu o vedeam!

Indicatoare bilingve sunt o groaza, însa cetatea neam de poate fi vazuta. Am oprit într-o parcare unde scria „Micene”, lânga alte trei-patru masini. Aici o fi? ne-am întrebat. Nu, nu era aici; aici se afla Tezaurul lui Atreu, un mormânt urias, cu un mic sit arheologic lânga el.

„Pentru Micene, mai mergeti cam 500 de metri, dupa dealul acela”, ne-a spus ghida de la „tezaur”. Ne-am urcat în masini si dupa 500 de metri a aparut un deal galben, cu câteva ziduri pe el. „Asta e faimosul Micene?”, ne-am întrebat dezolati.

Grecia Micene desen reconstituire

Grecia Micene desen reconstituire

A aparut o curba si apoi o parcare imensa, cu vreo 30 de masini si sase-sapte autocare. „Aici o fi.”, ne-am spus, resemnati. Am luat bilete, 12 euro de persoana, pret ce include cetatea, muzeul si tezaurul. Repet, copii pâna în 18 ani au gratuitate iar studentii platesc jumatate din bilet.

Pe masura ce înaintam în sit am înteles de ce nu o puteam vedea: este construita sub forma unei cochilii de melc si pe masura ce te apropii de ea ti se dezvaluie privirii, încetul cu încetul. Daca ridicai ochii, vedeai niste mogâldete, sus de tot, pe vârful dealului. Acolo trebuie sa ajungem? Mogâldetele erau turistii care împânzisera întreg situl.

Grecia Micene vedere generala din parcare

Grecia Micene vedere generala

„Invizibilitatea” sa mai era data si de iarba galbena, care se confunda cu zidurile cetatii, astfel încât, de la departare, nu puteai sa-ti dai seama de masivitatea orasului-cetate. Probabil ca primavara contrastul galben-verde este mai accentuat si se pot vedea mai multe detalii.

Grecia Micene panta de la intrare

Grecia Micene panta de la intrare care obosea atacatorii

Micene – Poarta Leilor (feministele spun ca ar fi fost leoaice si nu lei)

Pâna la Poarta Leilor trebuie sa urci o rampa luuuunga, construita din motive strategice, intrarea în cetate fiind pusa astfel încât atacatorii sa fie deja obositi în momentul ajungerii în dreptul portii.

Grecia Micene intrarea in cetate

Grecia Micene intrarea in cetate

Tot asa am ajuns si noi, lesinati, gâfâind din rasputeri, la 42 de grade celsius, în jurul orei 16.00. Poarta arata exact ca în cartile de istorie, însa în aceste carti nu poate fi redata la adevarata ei masivitate.

Grecia Micene Poarta Leilor (vedere din fata)

Grecia Micene Poarta Leilor

Am facut cu totii poze, laolalta cu doua grupuri de turisti italieni si germani, amuzându-ne reciproc: românii facând poze italienilor, nemtii facând poze românilor si italienii nemtilor, toate având ca fundal poarta cu cei doi lei.

Feministele spun ca leii ar fi fost de fapt leoaice, care, la origine, ar fi avut capetele din bronz. Leoaicele, reprezentând dualitatea (stânga-dreapta, sus-jos, bine-rau etc.) strajuiesc o coloana care reprezinta axa vietii.

Urmeaza a doua rampa, care se presupune ca ducea catre o alta poarta, care astazi nu mai exista. De-a lungul acestei rampe, în partea dreapta, se afla o incinta circulara mare, unde s-au descoperit o groaza de bijuterii.

Grecia Micene incinta circulara

Grecia Micene incinta circulara

Micene – acropole

Ajuns sus, pe culmea dealului, unde se afla acropole sau „orasul de sus”, se poate vedea în departare cetatea feudala a Argosului iar mai jos Tirintul.

Din cauza lor, intru în polemica cu un neamt, nedumerit la rându-i ca nu a gasit cetatea ciclopica de la Argos, aratându-mi ghidul dupa care se inspira el în drumetiile sale prin Grecia, alaturi de sotie si cei doi copii. Ii raspund ca nici eu n-am gasit aceasta cetate, desi Argosul, la fel de puternica ca Micenele sau Tiryntul le-a supus pe amândoua, facându-se stapâna absoluta peste întreaga regiune a Argolidei.

Presupunerea neamtului a fost ca bolovanii de la cetatea ciclopica au fost folositi la construirea cetatii medievale (prin 1200 d.Chr – vedeti poze pe net cu cetatea feudala a Argosului). Habar nu am, n-am reusit sa ajung pâna acolo.

Legenda spune ca Micene a fost fondat de Perseu, nepotul regelui Acrisius, stapânul Argosului si fiul lui Danae, fata lui Acrisius.

In cel de-al doilea mileniu î.Chr, timp de 600 de ani, Micenele a dominat cea mai mare parte a Peloponezului de sud. In perioada când a început constructia orasului-stat, civilizatia Minoica din Creta se afla deja în plina dezvoltare si facea primele schimburi comerciale cu Micene.

Grecia Micene fresca femeie miceniana

Grecia Micene fresca femeie miceniana

Ulterior, Micene a facut pe naiba’n patru si a cucerit imperiul cretan, lesinat dupa bogatiile si femeile cretane, faimoase pentru frumusetea lor. Tot atunci, Micenele si-a schimbat stilul picturilor aflate pe vasele de lut.

Palatul regelui avea vestitul megaron, o sala centrala sustinuta de patru coloane, cu o gura de aerisire patrata în acoperis (vezi fotografia de la articolul despre cetatea Tirint).

Grecia Micene femeie miceniana desen

Grecia Micene femeie miceniana desen

Prin 1350 î.Chr. orasul s-a întarit cu asa-zisele ziduri ciclopice, deoarece la constructia zidurilor exterioare s-au folosit pietre uriase, pe care, conform traditiei, numai ciclopii (oameni de 3-4 metri înaltime si cu un singur ochi – vezi articolul despre Tirint) le-ar fi putut ridica. Repet, bolovanii de la Micene mi s-au parut a fi mult mai mici decât cei de la Tirint.

De aici, de sus, de pe acropole, vezi întreaga maretie a sitului arheologic, vezi cele 3-4 siruri de ziduri ce-l înconjurau odinioara, cu resturile de case si palate cuprinse în interiorul sau.

Grecia Micene reconstituire (panou de la fata locului)

Grecia Micene reconstituire

Sus, pe acropole, undeva în partea dreapta se casca o intrare în subteranele cetatii, unde coborând 99 de trepte dam peste cisterna aflata sub pamânt, cu apa potabila, la 15 metri adâncime.

Grecia Micene izvor cu apa potabila

Grecia Micene cisterna cu apa potabila

Iesim din cisterna si coborâm pe alte poteci marcate, dând peste alte cladiri, palate, temple si porti. Peste tot ai placute indicatoare, bilingve sau trilingve (greaca-engleza-germana). Apropo, la Delphi prima limba vorbita este… franceza. Engleza se gaseste rar sau deloc!

Pe aceste indicatoare ai o schema generala a sitului care, printr-o bulina rosie, îti spune în ce loc te afli, explicatiile zonei sau a cladirii în fata careia te afli, în cele trei limbi si un desen-reconstituire, care îti prezinta cum ar fi aratat cladirea, templul, baia sau palatul respectiv.

Mormintele regale (Leilor, Clitemnestra, Egist)

In afara citadelei se afla mormintele regale, presupuse a fi ale Clitemnestrei si Egist, pe care, daca te grabesti sa ajungi la muzeu deoarece înauntru te asteapta aerul conditionat binefacator, ai „sansa” sa le ratezi.

La fel era s-o patim si noi! Am vazut niste poteci, ne-am luat dupa ele si surpriza: ne-am trezit în fata mormântului lui Egist, amantul Clitemnestrei!

Grecia Micene mormantul lui Egist

Grecia Micene mormantul lui Egist

Mormântul Clitemnestrei (sotia lui Agamemnon) se afla alaturi, probabil pentru ca cei doi iubiti sa fie uniti si dupa moarte, dupa ce l-au ucis amândoi pe bietul rege Agamemnon care se întorsese cu noua sa iubita, Cassandra, drept prada de razboi, halaiduind zece ani pe la Troia sau pe ce mari l-or fi purtat corabiile.

Grecia Micene mormantul Clitemnestrei

Grecia Micene mormantul Clitemnestrei

Mormintele sunt uriase, probabil s-a depus o munca titanica la ridicarea lor (mai ales a mormântului lui Agamemnon, numit si „Tezaurul lui Atreu”, vezi mai încolo), conform gradului de importanta a locatarilor.

Lânga muzeul modern, cu aer conditionat, se afla si Mormântul Leilor, rotund, neacoperit.

Grecia Micene mormant circular

Grecia Micene mormant circular (Mormantul Leilor)

„Am descoperit mormintele, majestate!”

„Plin de încântare, va anunt, majestate, ca am descoperit mormintele care, conform traditiei, apartin lui Agamemnon, Cassandrei, lui Eurymedon si însotitorilor.”, i-a transmis Heinrich Schliemann regelui George I al Greciei, la sfârsitul lui 1876.

Situl grecesc de la Micene fusese identificat cu treizeci de ani în urma cu ramasitele cetatii aheilor, populatia care a învins Troia, dupa cum se povesteste în Iliada lui Homer.

Grecia Micene iesirea din cetate

Grecia Micene iesirea din cetate

Grecia Micene în spatele Portii Leilor

Grecia Micene în spatele Portii Leilor

Micene – muzeul

In muzeu, înghesuiala mare (deh, caldura e de vina). La adapostul aerului conditionat mai ca nu-ti vine sa mai iesi afara.

Aici se pot vedea fresce originale, vase de lut cu celebrele desene mitologice, apoi se coboara la subsol unde afla comoara descoperita de Heinrich Schliemann, însa sunt doar copii perfecte ale comorii, originalele aflându-se la Muzeul National din Atena.

Vad si masca lui Agamemnon, aflata în filele cartilor de istorie din scoala generala si liceu, precum si câteva sabii.

Grecia Micene masca de aur a lui Agamemnon

Grecia Micene masca de aur a lui Agamemnon

Grecia Micene sabii miceniene

Grecia Micene sabii miceniene

Dau sa fac o poza si sunt certat de o grasana de 100 de kg care abia se urneste de pe scaun: „No flash, no flash!” Asta e, doar masca este fotografiata, restul fotografiilor le voi lua de pe net, precizând si sursa lor.

Pun aici lista regilor micenieni, doar asa, pentru informare generala si pentru a face articolul mai lung:

Perseu – fiul lui Zeus si al Danaei; întemeietorul cetatii
Electryon – fiul lui Perseu si al Andomedei
Sthenelos – fiul lui Perseu si al Andomedei
Eurystheus – fiul lui Sthenelos si al Nicippei; ucis de heraclizi
Atreu – fiul lui Pelops si al Hippodamiei, unchiul lui Eurystheus
Tieste – fiul lui Pelops si al Hippodamiei
Agamemnon – fiul lui Atreu si al Aeropei; participant la Razboiul troian
Egist – fiul lui Tieste; l-a asasinat pe Agamemnon
Oreste – fiul lui Agamemnon; a condus mare parte din Peloponez
Tisamenus – fiul lui Oreste; ucis de heraclizi

Daca Dumnezeu ma ajuta si la anul voi vizita si Troia (între timp am vizitat-o), voi scrie la momentul respectiv un articol mai detaliat despre razboiul troian. Pâna atunci, este important sa fiu sanatos si sa adun banii pentru excursie.

Ne strigam prin statie pentru adunare, deoarece unii se afla la mormintele celor doi amanti, altii sunt prin muzeu, altii la „Mormântul Leilor”, altii pe la toaleta. Apropo de toalete, fiindca tot n-am spus un cuvintel despre ele, le gasiti în toate siturile arheologice si au un confort de lux (cu bani europeni, of course), având toate cele necesare în interior.

Mormântul lui Agamemnon („Tezaurul lui Atreu”)

Iesim din sit, ne urcam în masini si ne întorcem cale de 500 de metri pâna la Mormântul lui Agamemnon (numit si „Tezaurul lui Atreu”), un mormânt urias, impresionant prin înaltime si arhitectura dar si prin blocurile uriase de piatra folosite la construirea lui.

Grecia Micene mormantul lui Agamemnon

Grecia Micene mormantul lui Agamemnon

Grecia Micene sectiune prin mormantul lui Agamemnon

Grecia Micene sectiune prin mormantul lui Agamemnon

Grecia Micene piatra masiva la intrarea in mormantul lui Atreu

Grecia Micene piatra masiva la intrarea in mormantul lui Agamemnon

In cautarea Stadionului de la Nemea

Acum ce urmeaza sa vizitam? Spre Nemea, se afla colea, la doi pasi. Abia am iesit pe drumul spre Nemea când doua masini de politie ne blocheaza drumul si ne îndruma pe alta cale. O luam pe acolo, mai mergem un kilometru si din nou surpriza: de data asta un sir lung de masini ne tine pe loc iar în departare se vad doua camioane-cisterna ale grevistilor, camioane care blocheaza drumul. Hai ca terminam ziua cum nu se poate mai bine…

Ma îndrept spre primul politist pe care-l vad si, cu harta în mâna, îi spun ca suntem turisti si ca dorim sa ajungem la Nemea, însa el ma trage deoparte si-mi sopteste ca „negocierile” sunt pe terminate si sa mai asteptam câteva minute, deoarece i-au convins pe cei doi camionagii sa-si retraga mastodontii de pe sosea.

Are dreptate, peste trei-patru minute cele doua caminoane elibereaza drumul iar noi fiind liberi tule-o spre Nemea! Drumul este superb, maslinii si portocalii ne înconjoara de peste tot. Ajungem la stadion, coborâm veseli nevoie mare deoarece grevistii n-au reusit sa ne strice ziua, însa casa de bilete este închisa! Program de vizitare 8:00 – 15:00. Pisici! Hai înapoi!

Ne propunem ca la plecarea din Tolo spre Atena, sa nu plecam pe la 9:00 ci pe la 7:30, astfel încât sa ajungem la ora 8:00 la stadionul din Nemea si apoi sa vizitam si situl (situl arheologic împreuna cu muzeul se afla la 500-600 de metri distanta de stadion). Stati linistiti, tot pe la 10:00 dimineata am ajuns la Nemea…

In fine, dupa ce ne chinuim sa vedem stadionul prin gard, ne întoarcem la Tolo, nu înainte de a cumpara pe drum, de la o localnica, cinci litri de ulei de masline si doi litri de vin rosu. In tot periplul nostru prin Peloponez am vazut deseori (ca si la noi, de altfel) localnici care-si comercializeaza produsele proprii: ulei de masline, vin (alb si rosu), miere, lamâi, portocale, piersici, pepeni.

Polemici bahice referitoare la cetatile antice si la eroii troieni

Seara, dupa cina, anumiti obraji s-au aprins dupa doua-trei pahare de vin rosu, gurghiuliu, atmosfera fiind foarte încinsa, cu dezbateri aprinse în ceea ce priveste cetatile vizitate, cu eroii lor troieni cu tot, eroi care din vorba în vorba au ajuns si pe la Termopile, Histria sau Tomis.

Si pe la Callatis? Habar n-am. Stati putin sa ma gândesc… Ala cu lâna de aur, Iason, a ajuns la Marea Neagra sau la Marea Caspica? Dar de Brad Pitt în filmul Troia, cu sabia aia a lui, care numai greceasca nu era, ce spuneti? Stiti voi, atunci când s-a luptat cu ala pe care-l bate Jet Li în filmul Fearless, pe tatami…

Sau era în Visul împaratului? Nu, bre, ala e Jackie Chan. Oricum ar fi, ospatar, mai toarna un rând!

Surse folosite:

Wikipedia

Serena Malyon (desenul cu tesatoarea)

Cum se ajunge la Micene (Mykines, Mycenae): daca veniti dinspre Corint (Korinthos) trebuie sa parasiti autostrada cu destinatia Argos. La 20 km de la parasirea autostrazii vedeti indicatoarele la stânga spre Micene. De la Nafplio la Micene sunt vreo 19 km.

Program de vizitare:

01 Noiembrie – 31 Mai zilnic 08:30 – 15:00
01 Iunie – 31 Octombrie zilnic 08:00 – 20:00

Pret bilet intrare: 12 euro adulti. Copii pâna în 18 ani intra gratis.

Coordonate GPS: 37°43′51″N 22°45′22″E

Sit protejat UNESCO

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*