Turcia altfel 19 – Istanbul 2 Milion si Yerebatan Sarnici

(timp citire – 12 minute)

La coada la Sfânta Sophia

Reusind sa ne dezmeticim putin din babilonia care ne înconjura din toate partile, ne-am îndreptat spre Sfânta Sophia, deoarece stiam de la alti turisti ca biserica-moschee se închide la ora 18:00. Era ora 17:50 si ne-am asezat cuminti la o coada nu prea mare, de vreo 30-40 de persoane, spre usurarea noastra (citisem ca se poate sta si o ora la aceasta coada).

Am stat aici câteva minute, coada înainta destul de rapid apoi un paznic a spus „Stop!” si muschii lui au hotarât ca nu mai intra nimeni, stabilindu-se deja ultimul grup de vizitatori pe ziua respectiva si ca nu se mai permite intrarea altui grup. Am încercat sa-i explicam ca tocmai sosisem din Romanistan, însa degeaba, nu aveai cu cine sa te întelegi. Asta este, au si ei familii, îi asteapta acasa o mâncare calda, copii, neveste. Doar n-or sta aici pâna la miezul noptii de dragul turistilor.

Turcia Istanbul Milion palnie cisterna

Turcia Istanbul Milion palnie cisterna

Acum încotro s-o luam? Hai spre Basilica Cisterna! Dar unde este, fratioare, cisterna asta? Asa ne trebuie daca nu ne-am documentat, desi am avut tot timpul din lume s-o facem. Mergem înainte, vedem o chestie înalta, ca un turnulet, si unul dintre noi zice: „Parca am vazut undeva ca aceasta chestie arata locul intrarii în Basilica Cisterna.”

Milion (Piatra Milion)

Ne îndreptam spre turnulet, pe el se afla o placa de marmura pe care este sculptata o fraza sau un verset scris cu caractere arabe si oricum nu întelegem mare lucru din ce e scris acolo. Lânga turnulet gasim o coloana micuta din marmura.

Turcia Istanbul Milion fragment

Turcia Istanbul Milion fragment

Citim pe un panou aflat în fata ei si descoperim ca este vorba de Piatra Milion (Milion), mai bine spus un fragment dintr-un maret Arc de Triumf (vezi desenul de mai jos cu locul unde se afla odinioara fragmentul) care preciza ca de la acel punct se masoara toate drumurile care strabat Imperiul Bizantin, asa cum este kilometrul zero din Bucuresti, de unde se masoara toate drumurile nationale ale României.

Când împaratul Constantin cel Mare a început sa reconstruiasca orasul Byzantium drept capitala a noului sau imperiu, a dorit sa copieze aici mai multe elemente arhitectonice din vechea Roma.

Printre aceste monumente se afla si Milionul (ridicat în sec. 4 D.Chr.): un arc de triumf de tip tetrapylon (vezi tetrapylonul din Aphrodisia), acoperit cu un dom în partea lui superioara, construit în prima zona a orasului, în mijlocul unei agore largi (170 m lungime x 140 m latime), agora numita „Augusteum” (Forul lui Augustus), plasata între Sfânta Sophia si Moscheea Albastra de astazi.

Turcia Istanbul Milion reconstituire desen

Turcia Istanbul Milion reconstituire desen

Arcul de triumf

Arcul de triumf avea acelasi rol ca monumentul Milliarium Aureum din Forumul Roman aflat la Roma, adica acela de a marca locul de unde începea masurarea distantelor dintre orasele bizantine.

Milionul era mult mai complex decât fratiorul sau din Roma: avea patru arce si initial gazduia în interior statuia împaratului Constantin si a mamei sale, Elena, având între ei o cruce crestina orientata catre Est dar si câteva picturi. La baza arcului de triumf erau sculptate în marmura distantele dintre principalele orase ale imperiului si capitala Constantinopole, începând din acest loc.

Devenit un monument de referinta al capitalei, împaratul Justinian i-a adaugat la rându-i un sundial (vezi sundialul din Canakkale) iar împaratul Justin al II-lea i-a adaugat trei statui: una a sotiei sale, Sophia, una a fiicei sale, Arabia si o statuie a nepoatei sale, Helena. Arcul de triumf dispunea în interior si de statuile împaratilor Traian, Hadrian, Theodosius al II-lea dar si de o cvadriga din bronz (un car tras de patru cai) al zeului soare, Helios.

Turcia Istanbul Milion reconstituire 3D

Turcia Istanbul Milion reconstituire 3D

Monumentul a supravietuit cuceririi Constantinopolelui din anul 1453 însa a început sa dispara în ceata la începutul sec. al XVI-lea datorita largirii apeductului din apropierea lui, a reparatiilor efectuate la Basilica Cisterna dar, mai ales, a modificariii unui turn de apa (care de fapt era pâlnia prin care apa de pe apeduct – nu era Apeductul lui Valens – umplea cisterna subterana), turnuletul vazut de noi mai sus.

Mai mentionez faptul ca prin sec 8 d.Chr. , arcul de triumf a fost împodobit cu picturi reprezentând scene de la întâlnirile ecumenice, apoi împaratul Constantin al V-lea a înlocuit aceste picturi cu scene din activitatile distractive ale Hipodromului.

Intre anii 1967 si 1968, dupa ce au fost studiate mai multe documente istorice, s-a luat hotarârea demolarii tuturor casele aflate în zona, excavarile scotând la iveala si fragmentul de pilon al arcului de triumf, fragment care poate fi vazut si astazi.

Cautând o intrare în Basilica Cisterna, noi am ocolit fragmentul de marmura si ne-am trezit în spatele turnuletului, pe o placa de beton, total dezorientati. Cum se intra, frate, în basilica asta caci nu vedeam nicio intrare!

Yerebatan Sarnici

Cum, nu stiti ce înseamna „Yerebatan Sarnici”? Nu se poate asa ceva! Este revoltator! 🙂 Dând ocol Milionului dar si turnului de apa, am întrebat un tânar unde putem gasi „Basilica Cistern”, în limba engleza, însa acesta nu întelegea o iota din gesturile si cuvintele noastre (asa am patit si cu „Valens Aqueduct”, veti vedea în episodul urmator). Noi ziceam de „Basilica Cistern”, el zicea de „Yerebatan Sarnici”.

Turcia Istanbul Basilica Cisterna

Turcia Istanbul Basilica Cisterna

Deodata i-a venit ideea sa bata cu piciorul în placa de beton pe care ne aflam. Da, da, am întarit noi gestul lui, cisterna se afla sub pamânt! Noi ziceam „Yes, yes!”, adica întelegeam ce vrea sa spuna, iar el zicea „No, no!” si insista sa bata cu piciorul în beton. Vorba românului: „Te poti întelege cu turcul”? Pâna la urma s-a enervat (cred ca-l durea si piciorul…) si a argumentat într-o engleza nascocita pe loc: Yes, „Yerebatan Sarnici” este acelasi lucru cu „Basilica Cistern” a voastra!

Bine, am înteles si noi asta, dar cum intram acolo? „Aha!” i s-a luminat dintr-odata fata-i smeada. Pai, zice el, e chiar sub noi 🙂 ! „Si tickets, tickets de unde cumparam?” „Dupa coltul acela!” mai zice si ne arata cu mâna coltul unei casute cu acoperis, facuta parca pentru pitici, aflata la uriasa distanta de… 20 metri de locul în care ne aflam. Ptiu, drace! De ce n-ai spus de la bun început asa? I-am multumit si am dat coltul. La propriu, nu la figurat.

Turcia Istanbul Basilica Cisterna intrarea

Turcia Istanbul Basilica Cisterna intrarea

Deci, daca veniti la Istanbul învatati denumirile turcesti ale obiectivelor turistice si nu denumirile comerciale, din limba engleza. Dar stati putin, nu am scapat înca! Tânarul ne-a tinut pe loc si ne-a pus întrebarea obisnuita (pe care o si asteptam dealtfel):
– From? From?
– Romania, Gica Hagi, Gica Popescu, Nadia Comaneci, Ceausescu, Dracula 🙂

Intram în Basilica Cisterna

Gata, ne-am lamurit! Intrarea în cisterna nu poate fi zarita prea usor deoarece este paralela cu strada Yerebatan si se afla într-o casuta banala, care nu spune mai nimic (are doua placi de bronz; pe una scrie mare Yerebatan Sarnici, pe cealalta scrie o scurta istorie a cisternei). Noi am avut un noroc chior deoarece mai erau 15 minute pâna la închiderea obiectivului turistic (18:30) iar la coada mai erau vreo 7 persoane.

Turcia Istanbul Basilica Cisterna casa bilete

Turcia Istanbul Basilica Cisterna casa bilete

Cât timp am stat noi la aceasta coada am citit repede-repede ce scria pe placuta de bronz de la intrare: „Construita în sec 6 d.Chr. pe timpul domniei împaratului Justinian, în timpul celei mai prospere perioade a Imperiului Roman de Rasarit, basilica cisterna are 140 metri lungime si 70 metri latime.

Domul care acopera o suprafata de 9800 de metri patrati este sustinut de 336 de coloane din marmura aranjate pe 12 rânduri, fiecare rând având 28 de coloane plasate la o distanta de 4,90 m una de cealalta. Capitelurile acestor coloane înalte de 9 metri reprezinta un amestec de stiluri ionice cu stiluri corintice, cu câteva exceptii de coloane dorice fara ornamente.

Cisterna este înconjurata cu un zid gros de 4 metri (!) din caramizi si mortar folosit la constructii speciale, rezistente la apa. Apa din cisterna era transportata din Padurea Belgrad aflata la 19 km de oras. In anul 1985 municipalitatea orasului a hotarât restaurarea cisternei si redarea ei circuitului turistic. La 9 septembrie 1987 a fost deschisa vizitatorilor din întreaga lume.” Gata cu traducerea.

Turcia Istanbul Basilica Cisterna turisti

Turcia Istanbul Basilica Cisterna turisti

Am luat bilete, 10 lire/persoana, iar înauntru ne-a trebuit ceva timp de adaptare a ochilor la atmosfera de semiîntuneric si la sentimentul ciudat ca parca te-ai întoarce în timp. Insa galagia turistilor te readuce rapid la realitate.

De sus, de la intrare, pâna jos, la baza cisternei trebuie sa cobori mai multe trepte, 55 în total, nu le-am numarat eu le-au numarat altii care au avut mai mult timp liber. Nu sunt alunecoase, au balustrade de sprijin si trebuie sa te tii bine de ele atunci când masori cu ochii cisterna imensa, luminata feeric, încercând bezmetic sa te dumiresti unde te afli, lovindu-te la tot pasul de numerosi gura-casca furati de peisaj, asa ca „Excuse me!” sau „Sorry, sorry!” sunt frazele care se aud cel mai des în semiîntunericul de acolo.

Istanbul Basilica Cisterna spoturi lumina

Istanbul Basilica Cisterna spoturi lumina

Ne-am trezit într-o delicioasa racoare subterana si într-o feerie de lumini, deoarece toate cele 336 de coloane de marmura care sustin plafonul sunt luminate la baza cu spoturi luminoase, nu prea puternice. Daca aveti chef sa mâncati sau sa beti ceva, gasiti aici si un restaurant.

Yerebatan Sarnici – scurta istorie

Yerebatan Sarnici sau „Cisterna scufundata” cum îi spun turcii, este una din cele mai mari cisterne subterane ale Istanbulului. Constructia cisternei a început în anul 532 d.Chr., pe timpul împaratului bizantin Justinian iar la realizarea ei se spune ca au fost folositi 7000 de scalvi.

A fost construita imediat dupa revolta Nika, revolta în urma careia jumatate din capitala a fost distrusa de incendii, de aceea pentru stingerea incendiilor viitoare a fost imperios necesara existenta unei surse de apa cât mai la îndemâna. Despre revolta Nika (Nika înseamna „victorie”, în limba greaca ), care a schimbat întreaga fata a Costantinopolelui, va voi povesti în articolul referitor la Sfânta Sofia.

Conform specialistilor, în Istanbul exista între 150 si 350 de cisterne si rezervoare de apa, mai mari sau mai mici, subterane sau la suprafata. Inainte de a fi construita Yerebatan Sarnici, lânga Hipodrom exista una una din cele mai vechi cisterne construite în oras, cisterna Binbirdirek Sarnici („1001 coloane”), amenajata pe timpul împaratului Constantin în sec. 4 d.Chr., cisterna care avea 224 de coloane, o lungime de 64 de metri si o latime de 56 de metri.

Turcia Istanbul cisterna Binbindirek gravura

Turcia Istanbul cisterna Binbirdirek gravura

Turcia Istanbul cisterna Binbindirek

Turcia Istanbul cisterna Binbirdirek

Sa construiesti o cisterna rectangulara cu ziduri foarte groase nu era un lucru tocmai usor. Trebuia gasit mai întâi locul potrivit, apoi trebuia stabilit cât de mult sa se sape si cât de multa apa sa se adune acolo.

Podeaua trebuia sa fie îndeajuns de solida, pentru a sustine acoperisul foarte greu, format din mici cupole sau domuri mari, în functie de arhitect, dar sa fie construita într-un asemenea mod încât apa sa nu se infiltreze printre caramizi, ca mai apoi sa se scurga în pamânt. La fel, mortarul folosit la îmbinarile zidului înconjurator si a podelei trebuia sa fie unul special, pentru a nu permite apei sa se scurga.

Deoarece cisterna Binbirdirek nu mai facea fata necesitatilor palatelor înconjuratoare (existau vreo 3-4 palate în centrul Constantinopolelui) s-a luat hotarârea construirii unei cisterne mai mari. Arheologii au calculat astazi ca Basilica Cisterna are o capacitate de 80.000 metri cubi de apa, cu apa din ea putându-se umple 27 de piscine olimpice.

De unde venea apa si alte chestii ingineresti

Majoritatea apei era transportata din Padurea Belgrad (se numeste asa deoarece dupa asediul Belgradului de catre turci, în aceasta padure au fost plasati temporar miile de belgradeni luati ostatici) dar si din alte parti ale orasului, partial transportata pe Apeductul lui Valens (care avea pe atunci o lungime totala de 971 de metri), apeduct ale carui ramasite pot fi vazute si astazi (doar 921 de metri; 50 de metri au fost distrusi în momentul construirii Moscheei Fatih).

Istanbul Basilica Cisterna coloana sculptata

Istanbul Basilica Cisterna coloana sculptata

Toata lumea vorbeste despre turnuletul pe care l-am înconjurat la început ca fiind „intrarea” în cisterna. Nu este intrarea localnicilor si nici a turistilor, este intrarea apei care era domolita de acest turn construit sub forma unei pâlnii prin care se scurgea apa. De asemenea se putea umple si cu apa de la ploi, în jurul micutelor cupole existând niste canale care o dirijau în subteran.

Cisterna scufundata asigura cu apa în special palatul imperial însa la rându-i facea parte dintr-un sistem complicat de apeducte, turnuri de apa, canale si fântâni care alimentau odinioara capitala Bizantului. Mai târziu a fost folosita si sub Imperiul Otoman pentru alimentarea cu apa a fântânilor din Palatul Topkapi. „Basilica” vine de la faptul ca înaintea construirii ei deasupra a existat cândva o Stoa Basilica lunga (vezi Stoa lui Attalos din Atena).

Turcia Istanbul Basilica Cisterna coloane

Turcia Istanbul Basilica Cisterna coloane

Cisternele subterane si rezervoarele de suprafata aveau o importanta deosebita pentru bizantini deoarece orasul era adeseori înconjurat de fortele inamice. De asemenea apa era folosita la stingerea incendiilor frecvente care aveau loc pe peninsula. In timpul otomanilor, cisternele si-au pierdut din importanta deoarece musulmanii foloseau doar apa curgatoare pentru practicile religioase si pentru baut.

Peter Gyllius si re-descoperirea cisternei

Un francez, Peter Gyllius (Pierre Gilles), a fost trimis la Constantinipole de regele Frantei de pe atunci, Francois I, pentru a cauta manuscrise vechi ramase dupa cucerirea orasului de catre turci. A petrecut aici timp de trei ani (1544 – 1547) si în memoriile sale scria ca populatia locala sau negustorii din Grand Bazaar obtineau apa coborând galeti prin niste gauri aflate în subsolurile caselor, scotând câteodata si pesti.

Turcia Istanbul Basilica Cisterna florinb

Turcia Istanbul Basilica Cisterna florinb

Curios sa afle mai multe, a coborât treptele de piatra aflate în spatele unei case si uite asa, minune mare, Yerebatan Sarnici a fost redescoperita. Alti scriitori descriau lumea înfricosatoare a Cisternei Scufundate în momentul în care erau plimbati cu barcile printre coloane, la lumina tortelor.

Ceea ce se cunoaste în prezent este faptul ca apa care sosea la Poarta Egrikapi era pastrata într-un rezervor urias care era conectat la rându-i cu alte cinci tancuri de distributie a apei. Fiecare tanc de apa se conecta la zone distincte din Constantinopol prin intermediul conductelor de ceramica sau de plumb (mai rezistente la presiunea apei) si de aici alimentau alte cisterne subterane dar si fântâni publice sau diverse palate.

Turcia Istanbul Basilica Cisterna Andrei

Turcia Istanbul Basilica Cisterna Andrei

Decantarea impuritatilor se facea prin deplasarea apei dintr-un rezervor în altul si tinuta acolo câteva zile, înainte de a-i da drumul pe conducte. În perioada otomană au fost reparate si extinse apeductele romane pe care otomanii le-au gasit aici dupa cucerirea Constantinopolelui si au fost construite o serie de turnuri din piatra, folosite pentru reglarea presiunii si a debitului apei.

Yerebatan Sarnici redata turistilor

Dupa ce s-au scos aproape 50.000 de tone de noroi, gunoi si schelete de animale, Municipalitatea Metropolitana a Istanbulului a redeschis cisterna în anul 1987. Intreaga cisterna a fost amenajata pentru vizitare si va puteti plimba prin ea cât de mult doriti, pe niste trotuare betonate prevazute cu balustrazi.

Turcia Istanbul Basilica Cisterna trotuare

Turcia Istanbul Basilica Cisterna trotuare

Turcia Istanbul Basilica Cisterna pesti

Turcia Istanbul Basilica Cisterna pesti

Sprijiniti de aceste balustrazi puteti sa admirati în voie jocul pestilor, niste pesti mari (crapi), hraniti cu generozitate de turisti. Trotuarele se întind ca o pânza de paianjen, acest lucru ajutându-va sa ajungeti în mai multe colturi ale cisternei sau sa zaboviti mai mult timp acolo unde doriti.

Unul din filmele mele preferate cu James Bond, „From Russia With Love” a fost filmat aici. Este singurul film în care Bond se îndragosteste cu adevarat, îsi daruieste inima unei actrite superbe, feminina si delicata ca o floare (eu sunt îndragostit perpetuu de ea, de gingasia si feminitatea ei – Daniela Bianchi).

Turcia Istanbul From Russia With Love

Turcia Istanbul From Russia With Love

Turcia Istanbul Sean Connery Daniela Bianchi

Turcia Istanbul Sean Connery Daniela Bianchi

Bineînteles ca oamenii rai o vor omorî, însa am vrut sa mentionez ca unele scene au fost filmate în Basilica Cisterna, unde Sean Connery zburda cu o barcuta prin misterioasa padure de coloane ale Yerebatanului. Alte scene au fost filmate la Sfânta Sofia si la Gara Sirkeci.

Chiorându-ne noi la cele 336 de coloane, doua din ele ne-au atras atentia în mod deosebit (tot aici era si aglomeratia cea mai mare) deoarece au drept postament capete de Meduze, unul culcat pe o parte iar celalalt cu capul în jos. De unde au aparut aici, Dumnezeu stie! Eu am vazut aceste capete de Meduze la Templul-oracol al lui Apollo de la Dydima. O a treia coloana are sculptate pe ea niste chestii care seamana cu lacrimi sau ochi.

Istanbul Basilica Cisterna Medusa cap jos

Istanbul Basilica Cisterna Medusa cap jos

Istanbul Basilica Cisterna Medusa cap lateral

Istanbul Basilica Cisterna Medusa cap lateral

Cum toata lumea zabovea în dreptul capatânilor Meduzelor era cam greu sa le faci o poza si trebuia sa rostesti de mai multe ori „Please, please, please!”, ca pe autostrada, sau sa opresti ferm cu mâna grupul de turisti, sa faci poza si apoi sa le dai drumul sa treaca mai departe, ca un politist de la rutiera.  In fine, dupa ce ne-am racorit destul timp aici în subteran, am iesit la suprafata, în arsita dogoritoare.

Coordonatele GPS ale Basilicii Cisterna: 41.008368°N  28.977835°E

Kapalicarsi sau Buyuk Carsi

De la Basilica Cisterna am luat-o la pas spre Kapalicarsi sau, ca sa întelegeti mai bine, spre Buyuk Carsi. Cum, nu stiti despre ce este vorba? 🙂  Este vorba de: Kapalicarsi (Bazarul acoperit) sau Buyuk Carsi (Marele Bazar) sau Grand Bazaar (cum spun englezii).

Turcia Istanbul Marele Bazar vedere aeriana

Turcia Istanbul Marele Bazar vedere aeriana

Istanbul Marele Bazar intrarea Kapalicarsi

Istanbul Marele Bazar (Kapalicarsi) intrarea

Am mers de-a lungul portilor de intrare în Parcul Gulhane, urmarind indicatoarele care ne îndrumau foarte bine spre bazar.

Turcia Istanbul porti Parc Gulhane

Turcia Istanbul porti Parc Gulhane

Obisnuiti deja cu alte bazare turcesti, la Marele Bazar am admirat doar poarta de intrare, am intrat cam 100 de metri în interior si… atât, deoarece ne-am propus sa ne întoarcem aici a doua zi, pentru cumparaturi. Bineînteles ca nu ne-am întors…

Turcia Istanbul Marele Bazar interior

Turcia Istanbul Marele Bazar interior

Turcia Istanbul Marele Bazar dulciuri

Turcia Istanbul Marele Bazar dulciuri

Sa va spun câte ceva despre Marele Bazar: a fost construit de sultanul Mehmet al II-lea în anul 1455, din caramida si lemn, cu arcade mari, boltite, la constructia initiala adaugându-se mereu si mereu alte corpuri, astfel încât forma sa actuala a fost finalizata abia peste 170 de ani de la începutul constructiei (în anul 1730)!

Turcia Istanbul Marele Bazar tavan pictat

Turcia Istanbul Marele Bazar tavan pictat

Turcia Istanbul Marele Bazar lampioane

Turcia Istanbul Marele Bazar lampioane

Este vizitat anual de peste 90 milioane de persoane si zilnic îi calca pragul între 250.000 si 400.000 de vizitatori. In cuprinsul lui gasiti peste 3000 de magazine, raspândite pe 60 de stradute acoperite sau neacoperite. Conform unei statistici din anul 1890, în Marele Bazar erau active 4399 de magazine, 2 piete, 2195 camere, 1 hamam, o moschee, 10 scoli, 19 fântâni, un mausoleu si 24 de hanuri.

Turcia Istanbul Marele Bazar bijuterii argint

Turcia Istanbul Marele Bazar bijuterii argint

Coordonatele GPS ale Marelui Bazar: 41.010581°N 28.967933°E

Bozdogan Kemeri

De aici am luat-o spre Bozdogan Kemeri. Cum, nu stiti ce înseamna? Nu pot sa cred! N-o sa va spun, este secret, ar trebui sa va împusc daca va spun. Si totusi mi s-a facut mila de voi si va spun ca este vorba de „Apeductul lui Valens” în limba româna sau „Valens Aqueduct” în limba engleza sau „Apeductul soimului gri” în limba turca.

Asa ca aveti putintica rabdare si o sa aflati ce si cum despre el. O zi buna va doresc! Adica, mai pe scurt: „Ben guzel bir gun olması dilegiyle!” 🙂 

Surse folosite:

  • carte Istanbul – Orasul civilizatiilor
  • Wikipedia (engleza)
  • am folosit doua fotografii de pe Wikipedia si Panoramio

Un articol în limba româna bine documentat referitor la Marele Bazar puteti citi aici.
Un articol maricel în limba engleza referitor la Marele Bazar puteti citi pe Wikipedia.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*