Peloponez 9 – Atena Acropole

Atena, stil de viata: sofat si pilotat la risc maxim

Intr-un an, Florione a halaiduit cam doua saptamâni prin Atena si stiind cum vine treaba cu circulatia pe strazile superaglomerate, m-a atentionat înainte de a intra în oras: “Te tii dupa mine si nu întorci volanul, nici la dreapta, nici la stânga.” “De ce?” am întrebat. “Lasa ca o sa vezi tu!” 

Abia am intrat în oras, ca a început furnicarul si nebunia: motociclistii, motoristii si scuteristii din întreaga galaxie tâsnesc pe lânga tine aidoma sagetilor !

Asta n-ar fi nimic, însa unii se opresc lânga botul masinii si apoi o taie iute la dreapta sau la stânga fara sa-ti faca niciun semn, fara sa se asigure, de parca ar spune: “Stii tu ce sa faci si cum sa ma protejezi.” Cred ca în Atena sofatul si pilotatul la risc maxim reprezinta un adevarat stil de viata.

Am ajuns si la Sotiris, fost coleg de facultate cu Florione. Un apartament frumos, elegant si foarte spatios, ce poate cuprinde lejer în el cei opt turisti români, plus cei patru membri ai familiei.

Initial, cautasem un hotel prin apropierea pietei Omonia, apoi dupa multe tatonari si telefoane date gazdei noastre, sotia lui Sotiris, o românca de-a noastra, s-a suparat si a izbucnit: “Ia asculta, daca noi am veni în România, ne pui sa stam la hotel?” “Nu.” “Deci, toata lumea va dormi la noi, avem camere destule, nu-i un capat de tara pentru o noapte-doua de dormit.” Asa ca ne-am linistit în privinta noptii ce urma s-o petrecem în Atena.

Metroul din Atena

Orasul este urias, o adevarata metropola, foarte aglomerat. Ce m-a socat au fost negrii, foarte multi negri, întâlniti la tot pasul: pe strada, în metrou, la muzee sau pe Acropole.

Metroul este foarte modern. In burta statiilor de metrou puteti vedea diverse excavari arheologice, de la ziduri antice si statui pâna la ramasitele bisericutelor bizantine. Biletul costa 1 euro pentru adulti (pentru copii este 0,5 euro) si cu el poti calatori timp de 2 ore pe orice mijloc de transport (metrou, autobuz, troleibuz).

Peste tot întâlnesti îndrumari în limba engleza (inclusiv vocea din metrou care anunta statiile), astfel ca te poti descurca foarte usor. Oamenii nu sunt reci, cum se plângeau diverse persoane pe forumuri, ci te pot îndruma foarte prietenos spre tinta propusa.

Muzeul nou din Atena

Primul obiectiv: Muzeul Nou din apropierea Acropolelui. Inca de la intrare te sperii de podeaua groasa, transparenta, din sticla securit, prin care poti admira diversele ruine, aflate sub tine la 10 metri adâncime, ale portiunii pe care a fost construit muzeul.

Apoi te frapeaza multimea de paznici, femei si barbati, îmbracati în costume bleumarin si înzestrati cu statii de emisie-receptie, paznici care te vegheaza atent, semn ca în muzeu ai de-a face cu originalele obiectelor expuse acolo si nu cu copiile lor.

In muzeu poti vedea o groaza de lucruri, de la faimoasele cariatide pâna la sculpturile originale ce tronau pe frontonul Parthenonului. La etajul doi puteti vedea un filmulet de 15 minute, care face o trecere rapida prin istoria locului, puteti mânca daca aveti chef la restaurantul de aici sau puteti admira Acropole, având o panorama larga asupra acestuia.

La iesirea din muzeu mai mergi câtiva metri pentru a ajunge la una din intrarile pentru Acropole, nu înainte de a te feri de puzderia de negri care încearca sa te determine sa cumperi câteva antichitati “originale” sau modernisme chinezesti de proasta calitate.

Biletul pentru Acropole

Scapam de ei într-un mod elegant, luam bilete, 12 euro de persoana (6 euro numai Acropolis); persoanele sub 19 ani intra gratis, studentii si soldatii pot vizita gratis daca prezinta carnetul de student, sau legitimatia militara) pret care include vizitarea a sase obiective:

1. Acropolis
2. Agora, Porticulul lui Attalos si Templul lui Hefaistos
3. Biblioteca lui Hadrian
4. Kerameikos (cimitirul antic)
5. Templul lui Zeus
6. Teatrul lui Dionysos si Odeonul lui Herod Atticus

Biletul este valabil 4 zile. In zilele cu luna plina intrarea este libera si nu se aprind proiectoarele. Acropole mai este gratis si de ziua nationala a Greciei (25 martie).

Din lipsa de timp, am vizitat doar primele trei obiective. Pentru Kerameikos îti trebuie cel putin 2-3 ore; Teatrul lui Dionysos si Templul urias al lui Zeus le-am vazut de sus, de pe Acropole.

Istoria acropolei din Atena

Stânca pe care este cocotata Acropole are o lungime de 300 metri, o latime de 150 metri si se ridica la 156 metri deasupra nivelului marii. A fost fortificata de pelasgi, primii locuitori ai Atenei, pentru a rezista diverselor invazii straine.

Denumirea vine de la cuvintele grecesti “akros” si “polis”, care înseamna “orasul de sus” si asta pentru ca în antichitate, din motive de siguranta si pentru a putea fi aparat mai usor, centrul orasului era construit pe o culme, pe un deal sau în partea cea mai ridicata a orasului (“acropole” gasiti si la Micene sau Argos în Grecia sau Pergam si Priene în Turcia).

Acropolele a fost locuit înca din perioada neolitica, în perioada arhaica (650-480 î.Chr.) instaurându-se aici cultul zeitei Atena. In general, aveti de vizitat 4 obiective mari si late:

• Parthenon
• Erechteion
• Propileele
• Templul zeitei Atena Nike.

Monumentele care au ramas astazi pe Acropole se încadreaza în perioada clasica a arhitecturii grecesti.

In anul 447 î.Chr., Fidias (Pheidias), în calitate de arhitect-sef, a fost însarcinat de Pericle, conducatorul cetatii, sa coordoneze un mare numar de arhitecti, sculptori si mestesugari pentru a reface din temelii distrugerile cauzate de persi în anul 480 î.Chr. Intr-o perioada de 40 de ani s-au construit: Parthenonul (447-432 î.Chr.), Propileele (437-432 î.Chr.) si Erechteionul (421-406 î.Chr.).

Pericle, mare orator si om politic al Greciei antice, conducator al Atenei între 443 – 429 î.Hr., timp în care Atena a atins o mare dezvoltare, devenind centrul comercial, politic si cultural a întregii Greciei antice, mare protector al stiintelor si artelor, s-a stins din viata bolnav de ciuma, în anul 429 î.Chr. Pentru stralucirea intelectuala pe care a dat-o Greciei, secolul în care a trait (secolul V î.Hr.) a fost supranumit “Secolul lui Pericle”.

Atena acrople – Parthenon

Parthenonul, cea mai perfecta creatie a spiritului uman, suprema opera a arhitecturii grecesti, este închinat zeitei Athena Parthenos si este construit în stil doric cu 8 coloane pe latura scurta si 17 coloane pe cea lunga. De-a lungul secolelor, Parthenon-ul si-a pastrat caracterul de lacas religios, fiind transformat pe rând în biserica bizantina si apoi în moschee musulmana.

Cladirea este un exemplu de proportionalitate, bazata pe minutioase calcule matematice. Este opera lui Fidias, asistat de arhitectii Ictinos si Callicrate si de sculptorii Agoracritos si Alcamene.

Astazi îl plângeti de mila, vazând starea în care se afla, cu vesnicele schele înconjurându-l. In perioada când turcii îsi aveau aici depozitul de munitie arata mult mai bine. Insa o explozie a acestui depozit i-a distrus o mare parte din monumentalitate.

Partenonul este alcatuit dintr-o cella, o încapere în care era pastrata statuia zeitei Atena Parthenon, opera lui Fidias. Statuia era înalta de 12 metri si era realizata din aur si fildes. Mai exista si opisthodom-ul, o încapere în care se pastra tezaurul orasului, întregul edificiu fiind înconjurat de coloane.

Frontonul de rasarit reprezenta nasterea Atenei, iar cel de apus disputa dintre Poseidon si Atena pentru stapânirea Aticii. Metopele înfatiseaza lupta zeilor cu titanii, lupta dintre lapiti si centauri si luptele atenienilor cu amazoanele. Cele mai multe din sculpturile Partenonului se pastrează la British Museum.

Atena acropole – Propileele si Templul zeitei Atena Nike

Propileele, constructie conceputa de arhitectul Minesicles, marca delimitarea lumii profane de lumea sacra.

Templul zeitei Atena Nike (Atena Victorioasa), mai micut, o bijuterie de arhitectura ionica se afla în partea de sud-est a Acropolei. Cum intrati în Acropole si înainte de a intra pe sub Propilee îl veti vedea pe partea dreapta. Multi turisti ignora acest templu, având ochii atintiti catre Propilee.

In antichitate, în interior se afla statuia zeitei Atena Nike, cea cu aripile taiate. Pe una din cele 4 fete ale templului (pe fata estica) se poate vedea un basorelief descriind o conferinta a zeilor, în timp ce pe celelalte 3 fete se afla scene din diverse batalii.

Atena acropole – Erechtheion

Erechtheionul este cel de-al doilea templu ca marime de pe Acropole, construit în stil ionic, având spre sud portalul atât de cunoscut al cariatidelor, cele sase “kores” care sustin gratios entablamentul templului. Partea sa principala este împartita în doua sectiuni, dedicate venerarii celor doua zeitati principale din Attica: Athena si Poseidon-Erechtheus.

Sculpturile faimoaselor cariatide se afla în partea de sud. Originalele se gasesc la Muzeul National, vreo doua se afla în Noul Muzeu iar o statuie se afla la British Museum, în Londra. Actualele cariatide ale templului sunt copii realizate din materiale moderne, rezistente.

Peste tot se lucreaza intens, dupa cum puteti vedea în fotografii. Schele, macarale, blocuri de marmura, piatra sau calcar se gasesc deja finisate, gata pentru a fi asamblate, înlocuindu-le pe cele vechi, distruse în mod iremediabil.

Cele distruse partial au putut fi refacute si completate cu piese noi. Cred ca ambitia grecilor, folosind fonduri proprii si fonduri UNESCO, este sa refaca splendoarea Acropolelui de odinioara.

Teatrul lui Dyonisos si Odeonul lui Herod Atticus

De sus se poate admira si Teatrul lui Dyonisos dar si Odeonul lui Herod Atticus în toata splendoarea lui, un teatru construit de romani în anul 162, în prezent transformat într-o sala de spectacole în aer liber (aici a cântat si Pavarotti).

Tot de sus aveti si o panorama asupra Atenei, toropita sub soarele amiezii, oras alcatuit din locuinte cu maxim 3-4 etaje, oras aglomerat, sufocat si el de caldura înabusitoare. In departare se poate vedea colina Likavitos, ca un gurgui, templul lui Zeus, imens, poarta lui Hadrian si zona Agorei.

Agora din Atena

Spre Agora (piata centrala) ne-am îndreptat si noi, dupa ce am facut înconjurul Acropolelui. In Agora trebuie doar sa-ti închipui cum ar fi aratat viata de zi cu zi a locuitorilor veniti din toate colturile lumii antice (si nu numai) si deja esti prins de vacarmul si zarva pietei.

Aici se pastrau etaloanele grecesti de greutate si lungime. Reprezentantii poporului discutau si votau legile, într-un vacarm de nedescris, iar judecatorii erau alesi prin vot democratic. Tinerii aflau daca sunt chemati sa-si satisfaca serviciul militar.

Tot aici, Sofocle punea lumea în ordine sau dezordine, intrând alaturi de discipolii sai în discutii interminabile care nu duceau nicaieri decât la încântarea spiritului. Cu siguranta pasii lui Eschil, Euripide sau Herodot au strabatut si aceste locuri.

In Agora este o adevarata babilonie în ceea ce priveste ruinele care împânzesc tot locul. Desenele de pe tablitele explicative îti arata forma pe care ar fi avut-o în antichitate cladirea, piata, poarta de intrare maiestuoasa sau monumentul respectiv.

Agora din Atena – Turnul Vânturilor si Templul lui Hefaistos

Grandomani cum îi stim, romanii nu s-au lasat mai prejos si si-au construit si ei o agora a lor, Agora Romana, care urmeaza Agorei Grecesti. Aici, impresionant este Turnul Vânturilor, construit din marmura.

Are 8 laturi, pe fiecare latura basoreliefurile reprezentând opt zeitati-vânturi: Boreas (N), Kaikias (NE), Eurus (E), Apeliotes (SE), Notus (S), Lips (SV), Zephyrus (V) si Skiron (NV). In interior se afla un ceas de apa.

Dupa Agora, trecem repede la Templul lui Hefaistos, cel mai bine conservat templu din toata Grecia, negru peste tot, probabil fiind urme de la vreun incendiu. De-a lungul secolelor a avut mai multe destinatii: biserica, moschee, depozit de arme.

Atena – Stoa lui Attalus

De aici, dam fuga-fuguta în Stoa lui Attalus, un portic cu multe coloane, o cladire cu doua etaje, donata de regele Pergamon-ului, Attalus al 2-lea (vezi articolul Turcia altfel 3 – Pergam), orasului Atena, ca omagiu adus faptului ca si-a facut studiile aici.

Este o cladire lunga, dreptunghiulara, refacuta complet de americani. Arhitectura cladirii este un exemplu tipic al perioadei elenistice, continând atât coloane dorice cât si ionice. Iti este greu sa-ti imaginezi acest centru comercial având câte 21 de “magazine” la fiecare etaj. Astazi opereaza ca muzeu al vechii Agore dar si loc de racorire si tras sufletul dupa alergatura, vorba vine, de pe Acropole.

Aici, la adapostul aerului conditionat, va puteti face o idee asupra vietii zilnice din Agora admirând tot felul de statuete (chiar si din neolitic), obiecte de uz casnic, bijuterii, statui în marime naturala, precum si vedeta mini-muzeului: un scut spartan care m-a impresionat peste masura: are cam 1.5 metri diametru si greu, cred, de vreo 20 kg.

Spartanii astia ori erau scunzi si îndesati si foarte puternici ori erau înalti de doi metri si la vreo 100 de kg greutate, pentru a se putea folosi cu usurinta de acest scut.

Sintagma “pe scut” (daca mureai) se poate verifica usor daca pui un trup omenesc pe el. Pentru un muzeu care se respecta mai gasiti si o chestie pe care n-o veti gasi în muzeele românesti în vecii vecilor: o toaleta moderna.

Atena – Plaka si Monastiraki

De la aceasta cladire plecam spre cartierul Plaka cu terminatia în piata Monastiraki, pentru a ajunge la Biblioteca lui Hadrian. In Plaka ne-am plimbat cale de 100 de metri, pe o straduta tipic greceasca, cu taverne pe partea stânga si un trenulet pe partea dreapta (cum te duci spre Biblioteca).

Trenuletul face turul întregului centru al Atenei, trecând pe la Parlament, Monastiraki, Muzeul Nou, Poarta lui Hadrian, Templul lui Zeus. Plaka seamana cu un mic sat din antichitate numit Anafiotika. Aici au stat mestesugarii din insula Anafi (din arhipelagul Cicladelor) care au fost adusi aici prin 1800 de catre regele Otto pentru a-i construi palatul iar acestia si-au recreat insula natala aici.

Trenuletul merge atât de încet încât mesenii pot da mâna cu turistii din trenulet. In Plaka gasiti multe magazine cu suveniruri (majoritatea fiind grecesti, nu chinezesti): textile, pielarie, icoane, ceramica, lemn, sticla, bronz etc de la coiful lui Pericle pâna la “frigidere” (magneti de frigider) care arata cunostintelor pe unde te-ai plimbat tu prin lumea asta mica.

Atena – Biblioteca lui Hadrian

Biblioteca lui Hadrian a fost construita de împaratul Hadrian în anul 132 e.n si se afla la baza Acropolei, în partea de nord, dupa ce traversati cartierul Plaka. Cladirea urmeaza stilul forumului roman, cu un zid de protectie care o înconjoara (zidul exista si astazi).

Dupa ce a fost facuta praf si pulbere de catre heruli (popor migrator germanic), a fost reconstruita de prefectul Herculiu. In perioada bizantina, crestinii, of course, si-au tras 3 (trei!) biserici în incinta bibliotecii. Biblioteca se baza, în mare parte, pe papirusuri.

Am pus si o poza cu reconstituirea ei (apropo, arata magnific !). Un model al statuii reprezentând-o pe Athena Nike, sub forma Victoriei Romana, o puteti vedea în Biblioteca lui Hadrian (cum intrati în site, mai mergeti cam 20-30 m si o luati la stânga).

Terminarea turului de forta

Terminând vizitatul (mai degraba turul de forta de aproape 5 ore), ne-am tras o pauza de vreo juma’ de ora în partea terminala a Plakai, în fata Bibliotecii. Aici ne-am tras putin sufletul, ne-am tras si suveniruri, barbatii si-au tras câte o bere, fetele si-au tras câte o Fanta iar copiii si-au tras câte o înghetata.

Spre seara ne-am înghesuit în burta metroului, am halaiduit vreo juma’ de ora prin oras si ne-am întors la Sotiris unde, ca niste români care se respecta, ne-am desfatat cu berica si mâncarica tipic greceasca, ca la mama acasa, cu souvlaki, tsatziki si alte minunatii, punând România si Grecia la cale, revolutionând democratia, fotbalul si traiul zilnic pâna noaptea târziu, când, doborâti de somnul helenic si aburii bahici, am bagat cornu’n perna, în apartamentul extrem de darnic si încapator.

Urmeaza ultima relatare a periplului prin Peloponez, cea despre situl arheologic francez Delphi.

Cum se ajunge la Atena: e cam aiurea sa va spun acest lucru, însa o fac totusi:

– cu masina mica tineti autostrada înca de la intrarea în Grecia. Autostrada va va duce direct la Atena

– cu autocarul (individual); se fac curse Bucuresti – Atena

– cu o excursie luata de la agentiile de turism din România sau din Grecia

Program vizitare Acropole:

– 1 Aprilie – 31 Octombrie:

     Luni închis

     Marti – Duminica 08:00 – 20:00

     Vineri este deschis pâna la ora 22:00

– 1 Noiembrie – 31 Martie:

    Luni închis

    Marti, Miercuri, Joi 09:00 – 17:00

    Vineri 09:00 – 22:00

    Sâmbata si Duminica 09:00 – 20:00

Pret bilet intrare Acropole: adulti 12 euro (6 obiective – le gasiti pe bilet), copiii pâna în 18 ani intra gratis. Studentii si soldatii au tarife reduse.

Coordonate GPS Acropole: 37.971421°N  23.726166°E

Surse folosite: am folosit fotografii de pe Flickr si Turistik.ro