Rezervatia de zimbri Neagra din Bucsani

Nimeni nu stie unde se afla Rezervatia de zimbri „Neagra” din Bucsani – Dâmbovita

Spre rusinea mea, n-am stiut ca la câtiva kilometri de Târgoviste se afla cea mai mare rezervatie de zimbri din România, Rezervatia de zimbri Neagra din Bucsani (Ocolul silvic Bucsani), judetul Dâmbovita, zimbrarie situata la mai putin de 70 de kilometri de Bucuresti.

Asa ca mi-am luat inima în dinti, mi-am luat aparatul de fotografiat, mi-am luat si pustiul de 12 ani cu mine si mi-am facut curaj pentru drumul foarte luuuuuuung pe care urma sa-l parcurg, drum de vreo 15-20 de kilometri.

Mi s-a mai atras atentia ca daca vreau neaparat sa-mi distrug masina, acum este momentul sa ma razbun pe ea.

Fie ce-o fi, am luat-o spre Ploiesti, pe un drum ca-n palma, apoi, la o bifurcatie, am luat-o la dreapta spre comuna Bucsani. De aici, de la bifurcatie, drumul este foarte prost, plin cu gropi mari, în care îti lasi usor câteva piese de-ale rotilor, bashca ai sanse destule sa modifici vizibil rotunjimile gratioase ale jantelor.

Asa cum m-am chinuit sa gasesc Mânastirea Mera de lânga Focsani, la fel si aici: nu gasesti niciun indicator spre rezervatie.

Asa ca, din aproape în aproape, întrebând vreo 10-12 localnici am reusit s-o dibuiesc. Treci de comuna Bucsani si apoi cauti satul Ratoaia. Mai mergi prin Ratoaia cam 300-400 de metri si, dupa ce întrebi 2-3 localnici (unii habar nu au ca sub nasul lor se afla o rezervatie de zimbri) ajungi la intrarea în padure.

Cândva a existat un indicator aflat chiar aici, la intrare, însa sub influenta aburilor bahici a fost doborât cu brio, de picioare vajnice sau de pumni foarte curajosi.

Drumul prin padure este o adevarata splendoare si multi recomanda sa lasi masina la intrarea în padure (gasiti aici o poienita) si sa o iei pe jos, cale de 6 kilometri, pâna la zimbrarie. Sa nu va fie teama în ceea ce priveste animalele salbatice, padurea este populata cu cerbi, caprioare si mistreti.

Bucsani Zimbraria Neagra drum prin padure

Bucsani Zimbraria Neagra drum prin padure

In afara de mistreti (care fie vorba între noi alearga foarte bine), nu aveti de ce sa va faceti griji, antrenamentele de jogging facute în parc sau la banda de alergat din sufragerie sau din living-room, va vor ajuta cu siguranta sa faceti fata cu brio grasanilor nesuferiti cu patru picioare. Puteti face un picnic oriunde, am vazut destule poienite superbe.

Daca aveti chef sa strabateti padurea cu masina, asa cum face toata lumea, aflati ca datorita masinilor de mare tonaj care cara busteni cu nemiluita, precum si a autocarelor cu turisti, elevi sau studenti, drumul s-a „bombat” la mijloc.

Daca nu aveti scut la motor, nu mergeti pe mijlocul drumului, ci pe margini, stânga-dreapta, cu rotile din interior mergând chiar pe „dealul” aflat în mijlocul drumului, pentru a nu deteriora baia de ulei sau alte componente aflate sub masina.

Bucsani Zimbraria Neagra casa de bilete si incaperea unde se afla zimbrul impaiat

Bucsani Zimbraria Neagra casa de bilete si casuta unde se afla zimbrul impaiat

Nici eu nu am scut la Spark-ul meu, asa ca am facut un pic de echilibrism, dar asta este, acestea sunt conditiile de calatorie. De asemenea, drumul este îngust si cu greu pot trece doua masini una pe lânga cealalta, sau o masina si o caruta.

Cineva trebuie sa cedeze si sa se dea la o parte. Atentie si la un alt aspect: la iesirea din padure, drumul se va bifurca:  o luati la dreapta.

Am ajuns si am avut noroc: am vazut 3 zimbri!

Cea mai buna perioada de vizitare este dimineata, pe la ora 10:00, atunci când zimbrii vin sa manânce suplimentele de hrana (în timpul zilei manânca iarba, of course).

Noi am ajuns acolo în jurul orei 11:30. Am oprit masina la intrarea în zimbrarie si imediat ne-a întâmpinat un tânar: „Ati ajuns la tanc! Trei dintre cei mai puternici masculi au venit la adapatoare.”

Bucsani Zimbraria Neagra îngrijitorul Dan

Bucsani Zimbraria Neagra îngrijitorul Dan

Rezervatia este uriasa, însa sclipeste de curatenie. Se primesc fonduri suficiente de la minister iar sumele obtinute din vizitele turistilor sunt neînsemnate, rezervatiei nefacându-i-se destula publicitate. Nici infrastructura rutiera nu te îmbie sa dai o fuga pâna acolo, la un picnic în padure macar.

Bucsani Zimbraria Neagra alee prin rezervatia de zimbri

Bucsani Zimbraria Neagra aleea principala

Am luat-o la pas prin zimbrarie apoi am scos aparatul de fotografiat. Când sa dau sa fac prima poza, realizez ca am acumulatorii descarcati. Pustiul meu se jucase cu o seara înainte, încercându-si talentele de viitor fotograf profesionist pe diverse naturi moarte (televizor si masinile de pe strada) sau vii (catel si pisica).

Noroc cu telefonul mobil. De pe acum îmi cer scuze pentru calitatea fotografiilor, este vina mea ca nu am verificat aparatul de fotografiat înainte de a pleca de acasa.

Prima întâlnire cu zimbrii

Intre noi si zimbri se afla un gard înalt de 2 metri, asa ca te afli într-o oarecare siguranta. „Daca vor, astia pot sa faca praf gardul, însa sunt atât de fraieri încât nu-si dau seama ca o pot face!” îmi sopteste „ghidul”.

Bucsani Zimbraria Neagra adapatoare

Bucsani Zimbraria Neagra adapatoare

Prin fata noastra trece maiestuos un exemplar perfect, puternic, plesnind de sanatate, cu o înaltime de cel putin doi metri. „El este seful!” mi se sopteste din nou. Ceilalti doi masculi se dau usor la o parte.

Bucsani Zimbraria Neagra zimbru matur

Bucsani Zimbraria Neagra zimbru

Seful îsi apleaca capul în adapatoare însa nu bea apa. Sta neclintit, privindu-ne insistent, curios sa vada ce-i cu piticii asta trei (eu, pustiul meu si îngrijitorul).

„O sa atace?”, întreb. „Nu. Ne studiaza. Este teritoriul lui si vrea sa stie daca avem de gând sa-l încalcam. Teritoriul unui zimbru este de 5 hectare. Al astuia este peste tot, atât este de puternic.”

Zimbrul a disparut de pe teritoriul actual al României în secolul al 19-lea, datorita vânarii în exces dar si a scaderii drastice a fondului forestier, din cauza defrisarilor masive si a exportarii lemnului românesc spre Austria, Ungaria, Germania si Rusia.

Va este cunoscut scenariul? Seamana cumva cu cel din zilele noastre, vezi Verestoy Attila – doborâtorul si exportatorul de copaci românesti.

Bucsani Zimbraria Neagra liderul zimbrilor

Bucsani Zimbraria Neagra liderul zimbrilor

Incercarea de repopulare a padurilor românesti cu zimbri adusi din Polonia

În 1958, tara noastra a importat câteva exemplare din Polonia, exemplare care au fost duse la rezervaţia de la Hateg.

Daca nu stiati, sau daca stiati si v-ar face placere sa va aduc aminte, în România se afla 4 rezervatii de zimbri: Hateg (jud. Hunedoara), Bucsani (jud. Dambovita), Dragos Voda (jud. Neamt) şi Vama Buzaului (jud. Brasov).

Rezervatia de zimbri Neagra din Bucsani s-a înfiintat în 1983, în vederea adaptarii acestui animal în zona padurilor de campie. In acel an au fost adusi 18 zimbri din tara, dar si câteva exemplare din Polonia, lasate libere pe un areal de 162 de hectare de padure si pasuni.

Dupa anul 1995, scopul zimbrariei a fost de înmultire a speciei si de transfer al zimbrilor catre celelalte rezervatii din tara.

România a demarat un program de repunere a zimbrului în libertate, pe model polonez. Rolul rezervatiei de la Bucsani este de a ajuta la înmultirea speciei.

Zimbrii primesc aici multa hrana pentru a se putea dezvolta, fiind apoi transferati la Rezervatia „Dragos Voda” de la Vânatori-Neamt, unde au mai putina mâncare la dispozitie, intentionându-se punerea lor în libertate, pentru a învata sa si-o caute singuri în pădure. Pe timpul iernii vor fi hraniti de catre oameni.

Bucsani Zimbraria Neagra zimbri la pascut

Bucsani Zimbraria Neagra zimbri

Momentan în rezervatie se afla cam 30 de zimbri (numarul lor difera mai tot timpul), jumatate masculi, jumatate femele. In timpurile bune au fost si mai multi, însa datorita faptului ca se înmultesc foarte greu (o femela naste un pui la 2-3 ani) dar si a plecarii mai multor exemplare spre celelalte trei rezervatii din tara, numarul lor s-a împutinat.

Istoria zimbrilor

Cine nu a văzut un zimbru de aproape (nu în fotografii…) va fi în mod sigur impresionat de alura impozantă, chiar înfricosatoare a acestui animal nobil. Zimbrul este cel mai mare animal din Europa (este mai mare decat ursul). In captivitate traieste cam 25-28 de ani.

Bucsani Zimbraria Neagra zimbru din rezervatie

Bucsani Zimbraria Neagra zimbru

La maturitate, dupa 7-8 ani, zimbrul cântareste aproape o tona, o tona si o suta de kilograme, iar femela în jur de patru, cinci, pâna la 600 de kg. Corpul îi este acoperit cu o blana maronie, aspra, care formeaza o coama pe mijlocul spatelui si o alta coama care-i atârna lung pe gât, ca o barba.

Desi este mai înalt decât omul si mai puternic decât un cerb, pentru a supravietui si a se înmulti are nevoie de fânul, cerealele, porumbul sau sfecla pe care le primeste de la îngrijitori, din luna octombrie pâna în luna aprilie.

Bucsani Zimbraria Neagra fânar pentru hranirea zimbrilor

Bucsani Zimbraria Neagra fânar

Chiar daca traieste în captivitate, zimbrul este un animal mandru si sfios, caruia nu îi place sa se apropie prea mult de oameni. In paranteza fie spus, este atât de sfios încât istoria locului povesteste despre spintecarea în câteva secunde a unui biet cal, care facea aprovizionarea cu fân.

Si înca ceva, chiar daca sunt asemanatori ca aspect, zimbrii nu sunt aceeasi specie cu bourii. Simbolul Moldovei este bourul si nu zimbrul.

Exterminarea zimbrilor din România si Europa

Zimbrul nu a fost niciodata domesticit, fiind exterminat în România si în întreaga Europa, prin vânatoarea excesiva. Ultimul zimbru din Moldova a fost ucis în 1762, iar din Transilvania în 1790. În estul Europei, zimbrii erau proprietatea regilor poloni, lituanieni si tarilor rusi.

Ultimul zimbru aflat în salbaticie a fost ucis în Polonia în anul 1919, iar din lume în 1927, în Caucaz. În 1927 mai rămaseseră în lume mai putin de 50 de zimbri, toți aflati în grădini zoologice. Asa ca, dupa cel de-al doilea razboi mondial (dupa ce nemtii casapisera mai multi zimbri în Polonia), s-a luat decizia salvarii lor.

Cum puteti petrece un weekend placut la Zimbraria „Neagra” din comuna Bucsani, judetul Dâmbovita

Gata si cu istoria lor. Pentru cei care vor sa petreaca mai multe zile în natura, în apropierea zimbrilor, se poate închiria o cabana care are o capacitate de 12 locuri, aflata chiar lânga rezervatie, pentru 600 de lei pe noapte (50 lei/persoana).

Bucsani Zimbraria Neagra cabana

Bucsani Zimbraria Neagra cabana

Cu o saptamâna înainte de venirea noastra, sosisera aici doua autocare cu elevi din Bucuresti. Când am plecat de la zimbrarie, m-am intersectat cu o masina din Bucuresti. Deci turisti ar fi. Vizitatorii sosesc mai ales la sfârsit de saptamâna, când în cele trei zile, în medie, sosesc aici cam 70 de turisti.

Bucsani Zimbraria Neagra foisor din interiorul rezervatiei

Bucsani Zimbraria Neagra foisor

In afara neplacerii majore în ceea ce priveste drumul, aflat sub orice critica, merita efortul de a petrece o zi în mijlocul naturii, pentru admirarea acestor animale salbatice puternice sau pentru o iesire la picnic în apropierea rezervatiei.

Bucsani Zimbraria Neagra gratar in aer liber

Bucsani Zimbraria Neagra la un gratar

Inainte de a pleca de la rezervatie, ghidul, ne-a deschis o usa si ne-a introdus într-o camera spatioasa unde, ghici ciuperca ce-i, se afla ditamai zimbrul împaiat! Bine, nu chiar „ditamai”, dar oricum era pe aproape.

Bucsani Zimbraria Neagra zimbru impaiat aflat intr-o incapere separata

Bucsani Zimbraria Neagra zimbru impaiat

Fusese omorât din greseala din cauza unei supradoze de somnifer, asa ca, repede-repede l-au trimis la Hateg pentru împaiere si apoi l-au adus aici la Bucsani, pentru a-l privi noi mai îndeaproape si pentru a ne alunga teama de acest animal maiestuos.

Cum se ajunge la Rezervatia de zimbri Neagra Bucsani

Dinspre Bucuresti: Buftea – Bilciuresti – Dobra. Intre Dobra si Baleni o luati la dreapta spre Marcesti si tineti drumul spre Ratoaia. Aici, la Ratoaia, întrebati satenii cum ajungeti la drumul prin padure spre rezervatia de zimbri. O varianta mai buna (dar nu mai rapida) este pe DN7+DN71, pe Chitila – Tartasesti – Mircea Voda – Racovita – Bucsani. Ambele variante au în jur de 80km (o ora si jumatate de mers cu masina mica).

Dinspre Ploiesti: o luati pe drumul spre Târgoviste (drumul este foarte bun), apoi Darmanesti – I.L. Caragiale – Mija – Adânca. La intrarea în Adânca, dupa ce coborâti panta, chiar la capatul ei, în loc sa o luati la dreapta spre Târgoviste, o luati la stânga spre Bucsani. Treceti de Bucsani, pâna în satul Ratoaia. Aici, la Ratoaia, întrebati satenii cum ajungeti la drumul prin padure spre rezervatia de zimbri (47 km, 55 minute de mers cu masina mica).

Dinspre Târgoviste: o luati pe unul din drumurile spre Ploiesti. Unul trece prin Sacuieni, celalalt trece prin Razvad. Daca veniti dinspre Sinaia, ocoliti pe la poalele Manastirii Dealu, traversati Razvadul si tineti drumul spre Ploiesti. In comuna Adânca, pâna sa urcati panta, vedeti în partea dreapta (foarte din scurt!) indicatorul spre comuna Bucsani. Treceti de Bucsani, pâna în satul Ratoaia. Aici, la Ratoaia, întrebati satenii cum ajungeti la drumul prin padure spre rezervatia de zimbri.

Taxe intrare:
– adulti 4 lei
– copii 2 lei

Cabana ROMSILVA din rezervatie (3 stele), cu 12 locuri de cazare, poate fi închiriata cu 600 de lei pe noapte (50 lei/persoana).

Coordonate GPS: 44°51’52″N  25°43’39″E

Surse folosite:
Primaria Bucsani
Adevarul – crescatoria de zimbri de la Bucsani
Wikipedia – zimbrul

Pe lânga fotografiile mele, am folosit fotografii de la:

Cristian Sutu

AmFostAcolo.ro

Bikeevents.ro

Daca veniti de departe, rezervati o camera la Booking.com într-o vila, pensiune sau hotel din Târgoviste, pentru a vizita obiectivele turistice ale orasului dar si împrejurimile acestuia (Mânastirea Dealu si Mânastirea Viforâta) dar si Rezervatia de zimbri Neagra.

4 comments

  1. Foarte interesant si multumim de postare! Nu stiam de aceasta rezervatie, dar de-acum este pe lista de calatorii, alaturi de celelalte mentionate de tine. O destinatie foarte buna de week-end, dar si pentru cei care vor sa faca turism cu o anumita tema: fotografii, animale salbatice si altele asemenea.

  2. Cristina, daca aveti chef sa dati o fuga pana acolo, urmariti macar sa fie trei zile fara ploaie, deoarece drumul prin padure ar putea fi mai greu de parcurs prin noroiul format in zilele ploioase. Apoi ar fi bine sa aveti o masina cu garda la sol mai inalta, pentru a nu se sparge baia de ulei. Eu, cu Sparkutul meu (noul Spark, nu cel vechi) m-am chinuit destul de mult ca in cei 6 kilometri sa nu-i ating burtica de caldaram.
    Este important sa ajungeti intre orele 10:00-11:30 deoarece atunci zimbrii vin sa manance „suplimentele” (altceva in afara de fan uscat).

  3. Aviz celor interesati de aventura de a ajunge la zimbrarie:
    -soseaua pana acolo si drumul forestier, destul de lung, sunt foarte proaste, sa iti aloci multe ore ptr vizitare, chiar o zi, nu ore!?!;
    -nu exista indicatoare de nici un fel, care sa te ajute sa ajungi la rezervatie;
    florin are dreptate, trb sa ajungi intre orele 10-11.30 cand vin ei sa manance si sa masina cu garda sus, ca vei regreta mult timp aventura. noi am fost ieri, 11 sept.2011 si am inteles ca am fost norocosi ca am vazut un exemplar, ceilalti in rezervatie.Tipul de la rezervatie amabil dragut, cu bun simt la reprosurile si comentariile noastre…COMENTARII PTR UDREA CU TURISMUL EI, care nu stie sa gestioneze si sa marcheze puncte turistice rare!?
    ps: noi in final ne-am amuzat de aventura,de praf, de drum, de gps care era paralel…tot!

  4. Orice experienta este necesara, nu-i asa? Glumesc, bine ca v-ati întors sanatosi de acolo 🙂 Cât despre Udrea, cititi articolul meu despre Manastirea Mera si veti vedea cat de greu este sa gasesti in Romania un monument aflat pe lista de asteptare pentru UNESCO…

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*