Turcia altfel 26 – Istanbul 9 – Palatul Topkapi

(timp citire: 20 minute)

Palatul Topkapi amplasare

Palatul Topkapi se afla chiar lânga Sfânta Sofia, asa ca ne-a fost usor s-o luam de-a lungul zidurilor basilicii si sa ne îndreptam spre Poarta Imperiala, prima poarta de intrare în complexul muzeal.

Ca amplasare, Palatul Topkapi este situat tot în cartierul Sultanahmet din districtul Eminonu, alaturi de celelalte patru mari obiective turistice:

• Moscheea Albastra
• Hipodromul
• Sfânta Sofia
• Basilica Cisterna

Deoarece palatul împaratilor bizantini era vai de mama lui, jumatate ars, jumatate distrus, sultanul Mehmed al II-lea Cuceritorul a dat ordin sa se construiasca un nou palat, pe colina cea mai înalta din vechiul Constantinopol, colina care fusese înca din vechime “acropola” orasului.

Palatul Topkapi mini-istoric

• palatul a fost construit între anii 1460 si 1478, în timpul domniei lui Mehmed a II-lea Cuceritorul
• a servit timp de aproape 400 de ani drept centru de administrare al Imperiului Otoman
• a fost folosit ca prima resedinta pentru 22 de sultani otomani si familiile lor

• a fost parasit în anul 1853 în timpul Sultanului Abdulmecid, sultan care si-a mutat resedinta la noul palat construit, Dolmabahce
• de-a lungul secolelor complexul a fost extins, la cladirea principala fiind adaugate diverse constructii, cele mai multe ridicate sub Suleiman Magnificul
• a fost transformat în muzeu dupa caderea imperiului otoman si crearea Republicii Turce în anul 1924
• în anul 1985 a intrat în patrimoniul mondial UNESCO

Palatul este înconjurat de 4 km de ziduri înalte si are o suprafata de 700.000 metri patrati.

Cum stati cu fata la Poarta Imperiala, palatul este strajuit în partea stânga de Parcul Gulhane iar în partea dreapta de Marea Marmara si Cornul de Aur, cu o vedere excelenta asupra Strâmtorii Bosfor.

Cladirile nu sunt înalte, au cel mult un nivel-doua, cel mai înalt fiind Turnul Justitiei. Pentru a va face orientarea mai facila, va spun ca majoritatea muzeelor se afla pe partea dreapta a curtii palatului.

Acestea sunt:

• muzeul obiectelor folosite in bucatarii
• muzeul obiectelor fabricate din sticla
• muzeul trezoreriei
• muzeul armelor si armureriei
• muzeul ceasurilor
• muzeul caftanelor (haina brodata cu fire de aur si argint purtata de sultan)
• muzeul miniaturilor si portretelor
• muzeul relicvelor sacre.

Pe partea stânga se afla:

• Haremul
• Turnul Justitiei
• spatele Muzeului de Arheologie din Istanbul
• Biserica Irene

Spre finalul curtii palatului veti vedea mai multe pavilioane construite de diversi sultani, unele pavilioane fiind deschise publicului, altele nu.

Tot spre finalul curtii, daca aveti chef sa luati masa sau sa comandati o cafea, gasiti un restaurant pentru toate gusturile.

Complexul Palatului Topkapi este cel mai vizitat muzeu din Istanbul, muzeu care primeste anual aproape trei milioane de vizitatori. Acest lucru înseamna ca statul la cozile pentru bilete poate dura foarte mult.

Majoritatea turistilor turci vin aici în special pentru a vedea Trezoreria Imperiala si Camera Relicvelor Profetului Mohamed.

Având în vedere ca este alcatuit din patru curti interioare si cuprinde 17 expozitii, plus statul la coada la casele de bilete, aproximez ca vizitarea acestui loc imens o sa va ia cam 3 ore.

Neaparat sa cereti o harta (este gratuita) la intrare, pentru a va descurca în babilonia din interior.

Palatul Topkapi curtea nr.1 – Curtea Ienicerilor

In prima curte numita Curtea Ienicerilor se intra prin Poarta Imperiala, poarta construita în anul 1478.

Inainte de a intra pe sub aceasta poarta veti vedea o fântâna superba, aflata în exteriorul zidurilor palatului, fântâna construita de sultanul Ahmed al III-lea în anul 1728, loc clasic de aglomerare a turistilor datorita umbrei pe care o ofera în arsita lunilor de vara.

In Curtea Ienicerilor se aflau odinioara (astazi nu mai exista):

• o casa pentru saraci
• brutaria palatului
• un spital
• depozitul imperial
• monetaria imperiala

In aceasta prima curte am intrat fara sa aratam biletele, am lasat pe partea stânga Biserica Irene, singura biserica care nu a fost transformata în moschee (a fost folosita de-a lungul secolelor doar ca depozit de armament pentru Palatul Topkapi).

Biserica Irene (ortodoxa) a fost construita de Constantin cel Mare în sec 4 d.Chr. si a fost una din cele trei biserici din Imperiul Bizantin care erau închinate atributelor lui Dumnezeu:

1. Hagia Sofia (Sfânta Intelepciune)
2. Hagia Irene (Sfânta Pace)
3. Hagia Dynamis (Sfânta Putere).

In zilele noastre biserica este folosita drept sala de concerte pentru spectacole de muzica clasica (Festivalul International de Muzica din Istanbul).

Palatul Topkapi curtea nr.2 – Piata Divanului

De la Poarta Imperiala am mers pe jos pe o alee lunga, pâna ce am ajuns la poarta faimoasa cu cele doua turnuri, poarta emblematica a Palatului Topkapi, ce poarta numele de Poarta Salutului, ridicata în anul 1468.

Din aceasta poarta se intra în cea de-a doua curte, curte numita Piata Divanului sau Piata Justitiei, curte construita în anul 1465, însa forma de astazi a fost finalizata în anul 1529, pe timpul lui Suleiman Magnificul.

De remarcat ca numai sultanul avea voie sa treaca calare pe sub Poarta Salutului.

In aceasta curte înconjurata de arcade se aflau cladirile administrative si se tineau ceremoniile pentru accesul la tron, pentru funeralii sau pentru primirea ambasadorilor straini.

Primirea ambasadorilor coincidea de regula cu ziua în care soldatii care pazeau palatul primeau salariile si hrana, pentru a arata strainilor opulenta în care se scalda palatul.

Ce se afla în Piata Divanului:

• Sala Divanului sau Consiliului (aici se discutau chestiuni de stat si se luau hotarâri judecatoresti; acestea erau notate de grefieri iar documentele arhivate; tot aici Marele Vizir primea ambasadorii straini, înainte ca acestia sa se prezinte sultanului)

• Turnul Justitiei (construit initial de sultanul Mehmed al II-lea Cuceritorul ca un pavilion sub forma de turn, renovat ulterior de sultanul Suleiman Magnificul; de la înaltimea ferestrelor sale sultanul privea orasul si palatul si urmarea activitatea Consiliului)

• Trezoreria exterioara (astazi este Muzeul de arme si armurerie; a fost trezoreria oficiala a statului si aici se adunau impozitele percepute în tara si din toata lumea subjugata de Imperiul Otoman, prazile din campaniile militare, blanuri si caftane ce se acordau ambasadorilor, salariile trimestriale ale soldatilor)

• Poarta de intrare în Harem (Poarta Trasurilor) 
• Bucatariile (10 bucatarii unde lucrau cam 100 de bucatari; bucatariile deserveau sultanul, persoanele din Harem si elevii de la Scoala Enderum; aveau si sectiuni destinate serbetului, dulciurilor si gemurilor)

• Cladirea servitorilor
• Grajdurile imperiale (puteau adaposti pâna la 1000 de cai)

Abia aici ti se cer biletele de intrare în Palatul Topkapi, casele de bilete aflându-se înaintea Portii Salutului, în partea dreapta.

Având deja biletele achizitionate pe net (vezi articolul despre Sfânta Sofia) noi doar am introdus biletele în fanta portii rotative si uite asa am mai economisit minute bune de stat la cozi.

Odata intrati, aglomeratia fiind mare dar si caldura la fel de mare, am început vizitarea, din partea dreapta, la umbra, de la bucatarii spre centrul Palatului.

Fac observatia ca sabia lui Stefan cel Mare poate fi vazuta vis-a-vis de bucatarii, în Muzeul armelor si armureriei.

Deci ori traversati acum spre cladirea trezoreriei exterioare si vizitati Muzeul armelor, ori nu uitati sa intrati în muzeu la întoarcere, pe partea dreapta a Palatului Topkapi, daca nu veti fi prea obositi de atâta vizitat.

Palatul se poate vizita ori începând cu partea dreapta (cum am facut eu) ori începând cu partea stânga.

Palatul Topkapi curtea nr.3 – Palatul Interior

Dupa ce am terminat de vizitat bucatariile ne-am apropiat de o alta poarta, Poarta Fericirii.

In trecut, nimeni nu pasea pe sub aceasta poarta fara aprobarea sultanului. Chiar si Marele Vizir avea voie sa intre doar în anumite zile si doar în anumite conditii.

Poarta Fericirii duce în cea de-a treia curte si cea mai importanta, asa-numita curte a Palatului Interior, aici aflându-se majoritatea cladirilor destinate sultanului.

De la început trebuie sa va avertizez ca se pot face fotografii doar în exteriorul cladirilor si în interiorul câtorva pavilioane. Majoritatea cladirilor gazduiesc diverse muzee iar fotografiatul în interior este interzis.

Paznicii sunt foarte vigilenti iar daca apucati sa fotografiati în interior, vor sta lânga voi pâna ce veti sterge poza sau pozele respective. Nu am vazut sa fie confiscate aparatele de fotografiat însa nu m-ar mira acest lucru daca sunteti prea zelosi.

Toate exponatele aflate în muzee sunt originale, nu sunt falsuri, iar acesti paznici vigilenti se afla postati cam peste tot.

Cum intri pe Poarta Fericirii, prima cladire pe care o vezi este Camera de Audiente, aceasta fiind locul principal în care sultanul lua contact direct cu administratia de stat.

Tot aici erau primiti ambasadorii tarilor straine care aduceau daruri sultanului. Sultanul primea aceste daruri care dispareau apoi prin Poarta Peskes spre trezorerie.

Peskes însemna darul adus unui superior. In zilele noastre stim cu totii ce semnificatie are atunci când un ministru sau un primar semneaza vreun contract banos…

Camera de Audiente este  urmata de Biblioteca Sultanului Ahmet al III-lea, “destinata sa adune carti si construita pe cheltuiala mea ca o fapta buna pentru a servi idealului înalt al încurajarii învatarii stiintei”. Interiorul bibliotecii este decorat cu faimoasele placi de faianta albastra de Iznik.

In aceasta a treia curte (110 m x 170 m) sultanul îsi petrecea zilele în afara haremului. Aici exista un fel de scoala numita Enderum (“cea mai interioara”), o sectiune destinata exclusiv barbatilor, unde serveau, locuiau si erau educati eunucii albi si baietii de curte, tineri baieti adusi din alte tari. Nu erau acceptati baietii turcilor nativi.

Curtea era astfel structurata încât sa evidentieze cladirile sultanului, în timp ce cladirile scolii le înconjurau pe cele ale sultanului.

Elevii care absolveau aceasta scoala deveneau viitorii mari functionari ai aparatului de stat al imperiului si puteau urca în ierarhie pâna la functia de Mare Vizir .

Poarta Fericirii era închisa mai tot timpul si era sub controlul eunucului sef al Haremului. De o parte si de alta a portii se aflau garnizoanele eunucilor haremului si garnizoanele eunucilor albi, cei care raspundeau de elevii scolii Enderum.

In rest, de jur-împrejur se pot vizita diverse muzee:

• Muzeul costumelor sultanilor (dupa moartea sultanilor, îmbracamintea lor era împachetata, sigilata si depozitata )
• Trezoreria (formata din patru camere), aici se concentreaza majoritatea bogatiilor palatului (obiecte din aur, argint si pietre pretioase)

• Muzeul miniaturilor si portretelor sultanilor

• Muzeul relicvelor sacre ale Islamului (o bucata din mâna dreapta a lui Ioan Botezatorul – introdusa într-o mâna si antebrat din aur, o oala folosita pentru pregatirea mâncarii a Profetului Abraham, turbanul lui Iosif, toiagul Profetului Moise, sabia lui David, relicve asociate profetului Mohamed – o scrisoare, o mantie daruita unui poet, urma piciorului drept etc)

• Dormitoarele fortei expeditionare Enderum (construite de sultanul Murat al IV-lea)

• Camera Privata, folosita doar de oficialii palatului; este un pavilion întretinut si restaurat cu mare grija de toti sultanii deoarece aici se afla Sfânta Manta, o manta purtata de Profetul Mohamed.

In muzeul relicvelor sacre nu se permite intrarea persoanelor îmbracate cu pantaloni scurti si fuste mini. Se accepta pantaloni scurti pâna la genunchi dar nu short-uri.

In Trezorerie se poate vedea un diamant faimos, Diamantul Lingurarului, diamant de 86 de carate, al 5-lea cel mai mare diamant al lumii. Se numeste asa deoarece se crede ca a fost gasit de un pescar care, gândindu-se ca este din sticla, l-a schimbat la un bijutier pentru trei linguri (de fapt bijutierul l-a pacalit pe pescar).

Tot la Trezorerie se poate urca la etaj unde se afla o terasa excelent amplasata. Aici toata populatia turistica îsi face poze cu Cornul de Aur în fundal (mi-am tras poze si aici, stati linistiti, n-am scapat ocazia).

Palatul Topkapi curtea nr.4 – Terasa Imperiala

Curtea nr.4 consta din Gradina Lalelelor si Terasa Imperiala (sau Terasa din Marmura).

Terasa de Marmura, a fost extinsa în directia Cornului de Aur, cu adaugarea noilor pavilioane în prima jumatate a secolului al XVII-lea sub sultanul Murat IV (1623-1640) si sultanul Ibrahim (1640-1648):

• Pavilionul Revan (construit de sultanul Murat al IV-lea, în anul 1635, în cinstea cuceririi orasului Erevan)
• Pavilionul Baghdad (construit de sultanul Murat al IV-lea, în anul 1639, în cinstea campaniei dusa împotriva orasului Baghdad)
• Pavilionul lui Ibrahim (pavilionul aurit – de aici sultanii urmareau diverse întreceri sportive care aveau loc în curtea de jos)

• Camera Circumciziilor (folosita pentru taierea preputului cucului fiilor de sultan; a fost construita de Suleiman Magnificul)

• Pavilionul Mecidiye (contruit de sultanul Abdulmecit I)
• Pavilionul Mustafa Pasa (sau Pavilionul Canapelelor, construit de sultanul Mehmed al IV-lea, compus din doua camere: camera prânzului si camera serbetului)

• Turnul Medicului Sef (la început Turn de veghe apoi farmacie a curtii; farmacia era folosita de 60 de medici generalisti, chirurgi, oftalmologi etc; astazi gazduieste Muzeul obiectelor medicale si farmaceutice; în palat existau înca doua farmacii si cinci spitale – unul în Harem)

• Camera dulapurilor (aici erau pastrate hainele si bijuteriile personale ale sultanilor)

As vrea sa fac o remarca: de regula, aceste pavilioane erau un fel de biblioteci si locuri de recreere pentru sultan si diversi diplomati. In interiorul lor erau gazduite mai tot timpul colectii impresionante de manuscrise si carti tiparite în diverse limbi.

Pavilionul din lemn folosit de sultani si Turnul Medicului Sef situat în Gradina Lalelelor au supravietuit pâna în zilele noastre.

Tot în Gradina Lalelelor puteti vedea numeroase paturi de flori împodobite cu o varietate de trandafiri, lalele, zambile, garoafe si flori de iasomie dar si pomi fructiferi, inclusiv portocali si lamâi (va garantez ca toata gradina este bine întretinuta).

In Gradina Lalelelor, pe partea Marii Marmara este situat Marele Pavilion, cunoscut ca Pavilionul Mecidiye sau pavilionul lui Abdulmecit I, construit în stilul Empire în anul 1840, ultima adaugare semnificativa la Palatul Topkapi, înainte ca sultanul sa-si mute resedinta la Palatul Dolmabahce.

Gradina Lalelelor este conectata la Parcul Gulhane (vechea gradina imperiala de trandafiri – m-am plimbat si prin aceasta gradina, stati linistiti, nu mi-a scapat nimic) prin Poarta Gulhane, o poarta micuta, opusa intrarii principale în complexul palatului. Nu stiu daca se poate intra sau iesi pe aceasta poarta.

Lânga Pavilionul Mecidiye se afla un restaurant modern, unde puteti bea o cafea sau sa luati prânzul daca aveti chef.

Am vizitat gradinile, admirând exteriorul pavilioanelor (mai ales a Pavilionului Baghdad) apoi am luat-o în sens invers pe latura cealalta a curtii palatului, am intrat din nou în cea de-a treia curte, am trecut pe lânga Turnul Justitiei si ne-am îndreptat spre intrarea în Harem.

Post Scriptum: pentru cei pasionati de misterele antichitatii, într-unul din muzeele palatului se poate admira harta amiralului si cartografului otoman Piri Reis, harta elaborata în anul 1513 (desenata pe piele de gazela; s-a pastrat doar jumatate din harta).

Portiunea ramasa arata coastele de vest ale Europei si Africii de Nord dar si coasta Braziliei cu o exactitate remarcabila, ca si cum s-ar vedea din spatiu.

In elaborarea hartii, Piri Reis explica cum a desenat-o si specifica si sursele folosite (20 de surse) din care opt harti efectuate pe vremea lui Ptolemeu (un general de-al lui Alexandru Macedon) si salvate din incendiul Bibliotecii din Alexandria, harti desenate cu 1600 de ani înaintea redactarii hartii lui Piri Reis…

Program vizitare Palatul Topkapi:

• sezonul de vara: 15 aprilie – 30 octombrie, 9:00 – 18:45
• sezonul de iarna: 30 octobrie – 15 aprilie, 9:00 – 16:45.
• ultimele bilete se dau cu 45 de minute înainte de închidere, adica ora 18:00, respectiv ora 16:00
• în ziua de MARTI complexul Palatului Topkapi este INCHIS vizitarii
• timp vizitare: aproximativ 3 ore

Pret intrare:

• palat 40 lire/persoana
• Harem 25 lire/persoana
• Hagia Irene 20 lire/persoana
• intrarea este libera pentru copiii sub 12 ani (în afara de Harem, unde vârsta pentru intrarea libera scade la 6 ani)

Surse folosite:

• http://topkapisarayi.gov.tr/en/visit-information
• https://ro.wikipedia.org/wiki/Harta_lui_Piri_Reis
• carte: Istanbul – orasul civilizatiilor