Turcia altfel 24 – Istanbul 7 – Hipodromul
(timp citire: 15 minute)
Hipodromul din Istanbul
Hipodromul din Istanbul este situat în districtul Sultanahmet din Istanbul, chiar lânga Moscheea Albastra. In vechime a fost o arena publica, folosita în special pentru cursele de care cu doua roti trase de patru cai, cel mai popular sport din Imperiul Bizantin. Cuvântul “hipodrom” vine de la cuvintele grecesti hippos (cal) si dromos (cale, drum).
Pe lânga cursele de care, Hipodromul a gazduit si lupte cu gladiatori, ceremonii oficiale, proteste, celebrari, torturi pentru cei condamnati si alte evenimente. Pentru linistea voastra sufleteasca, daca va voi spune ca în Hipodrom au fost macelariti 30.000 de locuitori ai orasului, o sa va opriti din citit, asa ca n-o sa va spun :).
Hipodromul a functionat în perioada romana (203-330 d.Hr), bizantina (330-1453 d.Hr) si otomana (1453-1922 d.Hr).
Construirea hipodromului
Când împaratul roman Septimius Severus a cucerit vechiul Byzantion în anul 203 d.Hr., a numit orasul Augusta Antonina si a construit mai multe structuri arhitectonice. Hipodromul era unul din structurile semnificative ridicate de Severus. Cu toate acestea, primul hipodrom a fost unul mic, cu tribune din lemn.
În anul 330 d.Hr. împaratul Constantin I a declarat orasul drept capitala Imperiului Bizantin si l-a numit Constantinopolis, adica “orasul lui Constantin”, în limba greaca. Unul dintre primele lucruri pe care Constantin l-a reconstruit a fost Hipodromul.
L-a largit si l-a legat de Marele Palat din Constantinopol, palat ale carui ruine se gasesc astazi sub Moscheea Albastra. O parte din fundatiile si mozaicurile originale ale Marelui Palat sunt pastrate în “Muzeul mozaicurilor din Marele Palat”.
Dimensiunile noului hipodrom erau 450 x 130 metri, capacitatea acestuia fiind de aproximativ 100.000 de spectatori (alte surse spun de 40.000 de spectatori). Pe parcursul întregii zile puteau fi organizate cel putin opt jocuri diferite.
Pentru a-l înfrumuseta, hipodromul a fost decorat cu monumente aduse din întregul imperiu:
- Coloana cu Serpi de la Delphi
- Cvadriga faimoasa cu patru cai aflata acum pe terasa Basilicii San Marco din Venetia
- Obeliscul faraonului Thutmosis al III-lea (Obeliscul lui Theodosius) din Egipt.
- Coloana lui Constantin Porphyrogenitus
- alte statui si monumente
Cu aceste monumente aduse din toata lumea, Imperiul Bizantin si-a aratat cu mândrie puterea pe întregul teritoriul de mii de kilometri pe care-l stapânea.
Informatii speciale
Câteva informatii speciale referitoare la Hipodromul din Istanbul:
- În anul 390 d.Hr., împaratul bizantin Theodosius I a adus Obeliscul faraonului Thutmosis al III-lea de la Karnak (sudul Egiptului) la Constantinopol. L-a ridicat în interiorul hipodromului si l-a numit “Obeliscul lui Theodosius”. Este unul din cele 29 de obeliscuri egiptene aflate în toata lumea. În ciuda vârstei de 3500 de ani, obeliscul se afla într-o stare foarte buna.
- În timpul revoltelor Nika din anul 532 d.Hr., împaratul Justinian I a ordonat uciderea a 30.000 de persoane blocate în Hipodrom
- În perioada bizantina, Hipodromul era centrul vietii cotidiene a locuitorilor. Sume enorme au fost pariate pe cursele de care, curse la care participau patru echipe, finantate si sustinute financiar de câte un partid politic din Senatul Bizantin. Aceste echipe erau: Albastrii (Venetoi), Verzii (Prasinoi), Rosii (Rousioi) si Albii (Leukoi).
- Cei mai buni vizitii erau un fel de eroi publici în perioada bizantina. Lengedarul vizitiu Porphyrios a fost un carutas de rasunet, care a concurat atât pentru Albastri cât si pentru Verzi. Potrivit surselor istorice, în jurul hipodromului existau mai multe statui de-ale vizitiului Porphyrios. Din pacate niciuna din aceste statui nu a supravietuit timpului. Postamentele a doua statui, inclusiv o inscriptie care-l lauda pe acesta, sunt expuse în Muzeul de Arheologie din Istanbul.
- În timpul perioadei otomane, în anul 1720 a avut loc în hipodrom, timp de 15 zile, ceremonia de circumcizie (taierea preputului penisului) a fiilor Sultanului Ahmet al III-lea. In cartea Surname-i Vehbi (“Cartea Festivalului”, o carte de miniaturi otomane care descrie aceasta ceremonie), hipodromul este aratat cu tribunele si monumentele înca intacte.
- Hipodromul a fost folosit si de otomani sub numele de “Piata de cai”, un târg pentru vânzarea si cumpararea cailor.
Construirea Palatului Ibrahim Pasa (care gazduieste în prezent Muzeul de Arta Turca si Islamica) în secolul al XVI-lea si a Moscheii Albastre în secolul al XVII-lea a afectat suprafata si dimensiunile hipodromului.
In zilele noastre zona se numeste Piata Sultanahmet si urmeaza planul si dimensiunile initiale ale hipodromului.
Ce se poate vedea astazi în Hipodrom? Desi din litografiile si miniaturile vechi se poate observa ca existau mai multe monumente si statui, astazi exista doar trei monumente vechi:
- Obeliscul lui Theodosius
- Coloana lui Constantin
- Coloana cu serpi.
La ele se adauga Fântâna Germana construita în anul 1898, un cadou din partea Kaiserului Wilhelm al II-lea catre sultanul Abdul Hamit al II-lea.
Obeliscul lui Theodosius
Cel mai vechi obelisc din Istanbul se afla pe spina Hipodromului. Spina este linia centrala a hipodromului, o portiune ridicata, lunga, unde se aflau mai multe monumente si statui, portiune ocolita de care în cursele lor.
Acest monument a fost construit dintr-un monolit (o singura bucata de granit) si a fost ridicat în anul 1500 î.Hr. în fata unui templu din orasul Hierapolis din Egiptul Antic, în onoarea faraonului Tutmosis al III-lea.
Imparatul Constantin I (337-361) a trimis o scrisoare celor din Alexandria si le-a cerut sa-i trimita monumentul la Constantinopol.
“Ar fi bine sa trimiteti acest obelisc din granit monolitic, pentru a contribui la dezvoltarea si împodobirea orasului ce va întâmpina generos corabiile care calatoresc spre Marea Neagra, oras pe care îl ajutati sa-si procure hrana.”
Totusi, obeliscul a fost adus la Istanbul abia în anul 390, pe timpul împaratului Theodosius I (379-395), cel care a dezvoltat în totalitate orasul, obeliscul fiind livrat fie la portul Novus, fie la portul Vlanga.
Mestesugarii bizantini au construit un drum care se întindea de la port pâna la Hipodrom, obeliscul fiind transportat pâna în locatia actuala. Transportul a durat trei zile iar ridicarea lui pe spina a durat 32 zile.
Obeliscul a fost asezat pe patru piedestale din bronz, împodobite cu reliefuri pe cele patru parti. Pidestalele au fost plasate pe o baza de piatra în stil roman cu dimensiunea de 2.75 m x 2.20 m, baza construita la ordinul împaratului Theodosius I.
Desi se crede ca a fost mai înalt (27 m), astazi înaltimea lui este de 19.59 m, unele parti din piatra originala lipsind. De asemenea lipsesc si portiuni din hieroglife.
Odinioara, în vârful obeliscului exista o creasta conica ce simboliza Lumea. Se crede ca aceasta creasta s-a sfarâmat în timpul cutremurului devastator din anul 869 d.Hr.
Pe obelisc este înscrisa una din victoriile faraonului Tutmosis al III-lea, faraon cunoscut drept erou national al Egiptului. Victoria este descrisa într-o maniera poetica, alaturi de instructiunile faraonului care îsi dorea sa fie nemuritor.
Alte inscriptii se refera la:
- victoriile purtate de faraon
- la cât de mult a extins el granitele Egiptului
- cum a fost el ajutat de Horus, Ra si Amon în activitatile sale
- faptul ca a ridicat obeliscul cu ocazia celei de-a 30-a aniversari a domniei sale.
In conformitate cu obiceiurile si practicile Imperiului Roman, pe ambele fete ale bazei de marmura se pot citi inscriptii scrise în limba latina si în greaca veche.
Inscriptia în limba latina: “Imparatul Theodosius a avut curajul sa ridice aceasta piatra care sta fixa în pamânt iar Proculus a fost chemat pentru a-l ajuta. Piatra a fost ridicata în timp de treizeci si doua de zile”.
In inscriptia în limba greaca obeliscul vorbeste despre sine: “La început am rezistat, însa am fost nevoit sa port coroana triumfala în onoarea victoriilor asupra tiranilor, respectând ordinele a patru suverani importanti. Toata lumea se închina la Theodosius si la continua sa dinastie. Ei m-au învins pe mine si am fost obligat sa ma ridic în timp de treizeci si doua de zile, sub conducerea sefului Proclus”.
Basoreliefurile de pe postament îl prezinta pe Theodosius:
- alaturi de familia sa
- cum primeste soliile care-i aduc daruri
- cum urmareste jocurile din Hipodrom din loja imperiala
- cum ofera coroana câstigatorului.
- pe basoreliefuri mai sunt reprezentati soldati, muzicieni si dansatori.
In timpul perioadei otomane, dupa construirea Moscheii Albastre, nivelul terenului Hipodromului a fost ridicat iar partile inferioare ale obeliscului situat pe spina au fost îngropate în pamânt.
Charles Thomas Newton, arheolog si cercetator britanic, a curatat regiunea în anul 1855 si de atunci cele trei coloane au fost protejate cu grilaje de fier.
Un ziar turcesc (Ceride-i Havadis – “Jurnal de stiri”) a consemnat aceste îmbunatatiri, proclamând în mod public valoarea de patrimoniu istoric si cultural al acestor monumente. De asemenea, a proclamat importanta faptului ca aceste monumente sa fie protejate.
Aceasta a fost prima miscare din Turcia menita sa sensibilizeze opinia publica si autoritatile în vederea înfiintarii muzeelor, precum si a protejarii patrimoniului cultural si istoric al tarii.
Coloana lui Constantin (Coloana zidita)
Cu toate ca poarta numele împaratului Constantin Porphyrogenitus, nu se stie exact când a fost construita. Coloana cu o înaltime de 32 metri este situata pe spina la centrul Hipodromului si este realizata din pietre finisate de diferite marimi.
Aceasta coloana a fost restaurata în timpul domniei lui Constantin al VII-lea (911-959 d.Hr). La origine era acoperita cu basoreliefuri din bronz, reprezentând victoriile repurtate de bunicul sau, Basileios I (867-886 d.Hr), în vârful obeliscului aflându-se o sfera tot din bronz.
Pe laturile piedestalului din marmura se afla o inscriptie: “Constantin al VII-lea a dorit sa creeze o minune care sa concureze cu monumentul gigant din Rodos”.
Pe cealalta latura a piedestalului din marmura se afla o alta inscriptie alcatuita din 6 versuri scrise în limba greaca: “Acest monument magnific si fabulos a fost macinat de timp, iar acum a fost refacut pentru a fi într-o conditie mai buna decât a fost în timpul Imparatului Constantin si a fiului sau Romanos si reprezinta gloria si mândria statului. Colosul din Rodos a fost magnific, însa acest monument din bronz este admirat pe masura”.
Obeliscul lasa impresia ca a fost creat din piatra finisata, însa placile din bronz au fost scoase si topite pentru a fi transformate în monede, în timpul celei de-a 4-a cruciade. De la vârf si pâna la baza sa pot fi vazute unele semne care sa sprijine afirmatia de mai sus.
Având în vedere inscriptiile de pe ea, coloana poate fi datata în sec V-VI d.Hr. Din inscriptii se întelege ca a fost macinata de timp si ca a fost restaurata în timpul domniei împaratului Constantin Porphyrogenitus si a fiului sau Romanos al II-lea (959-963).
Piedestalul cu trei trepte din marmura a fost îngropat în pamânt în timpul construirii Moscheii Albastre, atunci când nivelul solului a trebuit sa fie ridicat.
Periferia sa a fost excavata de Charles Newton si înconjurata cu grilaje. Intre timp au fost adaugate unele pietre în locul celor care lipseau însa basoreliefurile din bronz nu au fost reconstituite niciodata.
Coloana cu serpi (Coloana împletita)
In urma victoriei de la Plataea (479 î.Hr. – împotriva armatei persane), regatele mici din Grecia antica au construit un monument pentru aducere aminte. Monumentul a fost creat prin topirea si amestecarea armelor si a altor obiecte din metal câstigate de la armata persana.
Acest monument a fost turnat sub forma unui tripod sacrificial, în interiorul lui aflându-se o coloana din cupru formata din trunchiurile împletite a trei serpi uriasi.
Trofeul i-a fost dedicat zeului Apollo si dus la Delphi, fiind plasat lânga altarul lui Apollo, acolo unde profetea Phytia. La sfârsitul coloanei, capetele erau separate si fiecare sarpe privea în alta directie, capetele serpilor sustinând un vas tot din aur (vezi reconstituirea).
Gurile rele spun ca monumentul a fost dedicat atât lui Zeus cât si lui Poseidon dar si lui Apollo, pentru ca zeii sa nu se razbune pe muritori.
Trepiedul din aur a fost topit o suta de ani mai târziu de catre phocieni (Phocia era o regiune din Grecia Antica care cuprindea si Oracolul de la Delphi). Phocienii au facut acest lucru pentru a-si finanta militarii în ducerea “razboiul sfânt” care implica Oracolul.
Vasul din aur s-a distrus sau a fost furat în timpul celei de-a patra cruciade. Miniaturile otomane arata ca serpii au existat mult timp dupa cucerirea Constantinopolelui.
Coloana împletita are o înaltime de 8 metri, fiind compusa din 29 de noduri, ramânând intacta pâna la sfârsitul sec. al 17-lea.
Pe corpurile groase ale serpilor este înscrisa o fraza: “Celor care au luptat în razboi”, precum si numele a 31 de orase-state grecesti, orase care au participat si au fost aliate în timpul razboaielor purtate cu persii.
Initial, Pausanias, regentul Spartei si eroul bataliei de la Platea, a ordonat inscriptionarea unei singure dedicatii pe coloana împletita, dedicatie care sa-i atribuie doar lui victoria. Dedicatia era urmatoarea: “Pausanias, comandantul-sef al grecilor, când a distrus armata Mediei, a dedicat acest memorial lui Apollo”.
Deoarece au existat obiectiuni din cauza acesti hotarâri, Pausanias a fost obligat sa o stearga. De fapt grecii s-au înfuriat si i-au fortat pe lacedemonieni sa stearga inscriptia, astfel ca numele micilor regate ale Greciei Antice au fost inscriptioante pe coloana pentru a comemora victoria.
In timpul domniei împaratului Constantin I monumentul a fost transportat la Istanbul, iar atunci vasul folosit pentru tamâiere s-a pierdut sau a fost furat/distrus. Doar o parte din monument s-a pastrat pâna astazi, fiind montata într-o groapa cu o adâncime de 3 metri si diametrul de 6.5 metri, înconjurata de ziduri.
Care este misterul disparitiei capetelor de serpi? Cronicarul medieval Evliya Celebi scria ca acest monument are calitatea de a proteja Istanbulul impotriva serpilor, centipedelor si scorpionilor.
Exista si o legenda conform careia un ienicer a taiat unul din capete iar numarul acestor creaturi a crescut considerabil în Istanbul.
O alta legenda spune ca toate capetele au cazut pur si simplu în noaptea de 20 octombrie 1700. Alta legenda spune ca aceste capete au fost doborâte de un nobil polonez beat.
In câteva picturi miniaturale prezentate în cartea “Surname-i Humayun”, se poate vedea ca aceste capete de serpi serveau drept tinta pentru arcasi.
Gaspare Fossati, arhitectul care a supervizat restaurarea Sfintei Sofia, a gasit în timpul sapaturilor arheologice partea superioara a unuia din serpi. Capul de sarpe poate fi vazut astazi în Muzeul de Arheologie din Istanbul.
În anul 2015, o copie de bronz a coloanei a fost instalata în situl arheologic Delphi. Nici aceasta copie nu arata monumentul complet, asa cum ar fi aratat în antichitate.
Fântâna germana
Fântâna Germana se afla la capatul nordic al Hipodromului din Piata Sultanahmet, cum va duceti spre Sfânta Sofia si este unul dintre cele mai frumoase monumente din Istanbul. Fântâna reprezinta un simbol important al relatiei strânse dintre Imperiul Otoman si Germania, la începutul secolului al XX-lea.
Wilhelm al II-lea a vizitat mai multe tari din Orientul Mijlociu, cu scopul ca Germania sa-si vânda produsele industriale si în aceasta zona a lumii. Mai avea si un plan secret de construire a unei cai ferate Berlin-Bagdad, dar nu despre asta este vorba aici.
Pe de alta parte, Sultanul Abdul Hamid al II-lea avea nevoie de ajutor financiar din partea natiunilor europene dupa razboiul purtat cu Rusia în 1877-1878.
Sultanul a facut tot ce i-a stat în putinta pentru a-si impresiona omologul german, asa ca zona Sultanahmet s-a transformat într-un mare santier de constructii, modernizându-se toate strazile.
Dupa o ceremonie fastuoasa pe malul Bosforului, sultanul le-a dat ocazia împaratului german si sotiei sale sa experimenteze cinci zile din viata povestirilor celor “1001 de nopti”.
Perechii imperiale i-au fost oferite cele mai fine feluri de mâncare servite pe tacâmuri de aur, cadouri generoase dar si divertisment exclusivist (cu dansurile din buric de rigoare).
Wilhelm a fost impresionat de eforturile sultanului si a vrut sa-i multumeasca într-un mod special.
Ca amintire a vizitei sale la Istanbul, împaratul a pus în sarcina unor arhitecti (trei germani si un italian) sa proiecteze si sa construiasca o frumoasa fântâna pentru sultan. Aceasta a fost construita în Germania si apoi transportata la Istanbul, unde a fost reconstruita în locatia sa actuala.
Conform unei inscriptii otomane aflate pe fântâna, constructia începuse deja în 1898. Planul initial era acela de a o inaugura la 1 septembrie 1900, ziua celei de-a 25-a aniversari a încoronarii lui Abdul Hamid al II-lea. Cu toate acestea, din cauza unei întârzieri în perioada de constructie, fântâna a fost inaugurata trei saptamâni mai târziu.
Fântâna este compusa dintr-o cupola din cupru sustinuta de opt coloane de porfir, pozitionate pe un soclu din marmura. Designul sau este influentat puternic de stilul neo-bizantin dar contine si aspecte ale fântânilor otomane anterioare.
Pe interiorul cupolii se afla mozaicuri din aur care încorporeaza în ele pietre pretioase si motive geometrice.
În partea de sud-vest a fântânii, opt trepte duc spre interior. Laturile fântânii sunt prevazute cu dozatoare de apa din alama.
O placa de bronz indica recunostinta neamtului: “Wilhelm al II-lea, împaratul german, a donat acesta fântâna în amintirea recunoscatoare a vizitei sale la împaratul otoman Abdul Hamid al II-lea în toamna anului 1898”.
Gata si cu Hipodromul. Dupa ce am admirat vreo jumatate de ora aceste monumente, ne-am îndreptat spre Hagia Sophia, aflata la doua minute de mers de Hipodrom, observând cu îngrijorare coada pe trei rânduri care începuse deja sa se formeze la intrarea principala.
- Hipodromul poate fi vizitat oricând
- Nu exista taxa de intrare, este un parc public
- Cele patru obiective turistice sunt luminate feeric noaptea.
- Daca doriti si putina adrenalina, uitati-va la o secventa din filmul Ben Hur (1959)
Surse folosite:
– Cartea “Istanbul – orasul luminilor”
