Turcia altfel 11 – Didyma Oracolul lui Apollo

In cautarea templului lui Apollo de la Didyma

De la orasul antic Milet la statiunea estivala Didim (o destinatie din ce în ce mai cautata de turistii romani) am ajuns relativ usor. Relativ greu a fost cu gasirea templului-oracol, deoarece diversii locuitori pe care i-am întâlnit în cale ne-au dat raspunsuri evazive, care mai mult ne-au încurcat, decât sa ne ajute.

 
Din aproape în aproape, am reusit sa gasim o tablita indicatoare de culoare maro, am vazut câteva ruine apoi am ajuns lânga un restaurant, am parcat masinile în fata lui, spre indignarea patronului, care dorea sa luam masa la el în restaurant si nu doar sa-i ocupam locurile de parcare. Pentru a nu-l mai supara degeaba, am mutat masinile pe un loc viran, apoi ne-am îndreptat spre ceea ce credeam noi ca este templul.

Am intrat pe niste stradute întortocheate, ne-am ratacit, un baietel de 9-10 ani s-a oferit sa ne arate drumul si brusc ne-am trezit într-un loc plin cu coloane darâmate, înconjurati de… arheologi germani.

Acestia au început sa râda, am râs si noi de încurcatura creata, apoi unul din ei ne-a scos de acolo si ne-a aratat o ulita pe care sa o urmam. Atât de bine am urmat-o, încât vreo 10 minute am tot dat ocol templului, pâna la casa de bilete.

Turcia Didyma - Templul oracol al lui Apollo vedere aeriana

Turcia Didyma – Templul oracol al lui Apollo

Terminati la propriu din cauza celor 42 de grade de afara (nici acum nu-mi vine sa cred ca am înconjurat templul fara sa vrem…), am cumparat bilete, 4 TL de adult, copiii sub 14 ani gratis.
Bineînteles ca dupa ce am terminat vizita si ne-am întors pe drumul normal pe care-l apuca toti turistii, ne-am dat seama ca în 4-5 minute se putea ajunge lejer la sanctuar, din locul în care ne-am parcat masinile.
 
Dar uite ca asta e partea frumoasa a calatoriilor noastre, aceste greseli de care ne amuzam atunci când ne strângem cu totii pentru a revedea fotografiile si filmele facute în locurile vizitate.
Dupa ce am cumparat bilete, am coborât niste trepte înguste din lemn, am tras o poza unei Gorgone si unui corp suplu de leu, aflate de o parte si de alta a acestor trepte, apoi ne-am trezit ca niste biete furnici ce eram în fata uriasului templu.

Oracolul lui Apollo de la Didyma

Stând în fata lui ramâi mut si la propriu, dar si la figurat. Ce puteau sa faca din oameni niste chestii supranaturale sau ce anume îi puteau determina pe oameni sa construiasca asa ceva pentru un zeu, Dumnezeu stie. Insa cum orice legenda are si sâmburele ei de adevar, ce-ar fi daca Apollo chiar a existat (vezi cartea lui Zecharia Sitchin – A 12-a Planeta)?
Turcia templul lui Apolo de la Didyma gorgona Medusa

Turcia templul lui Apolo de la Didyma gorgona Medusa

Turcia Didyma oracolul lui Apollo leu tanar

Turcia Didyma leu tanar

Se spune ca nu poti nascoci ceva ce nu a existat mai înainte, deoarece nu ai un model de copiat si imaginat. Eclesiastul spunea ca: „Ceea ce este a mai fost si ceea ce a fost va mai fi!” Inteleaga cine poate.
Pe scurt: la Didyma, oamenii au construit ceva foarte mare pentru cineva inexistent? Mira-m-as… Cine stie câte civilizatii s-or fi perindat pe Pamânt în ultima suta de mii de ani, civilizatia noastra pe care o cunoastem, din punct de vedere arheologic, având cam 10.000 – 12.000 de ani, de la Potop încoace.
 
Si apoi, dupa ce ai construit ditamai cladirea, începi sa aduci daruri si bani la templu pentru a asculta sfatul unei pustoaice virgine, aflata sub influenta etnobotanicelor? Dar uite ca pustoaica le nimerea din când în când si uite ca însusi Traian a ajuns si împarat, asa cum i-a prevestit pustoaica-oracol.

Pentru a expune sanctuarul în vederea turismului, mai multe cladiri parasite din sec 18-19 d.Hr. au fost demolate, însa câteva din ele mai exista si astazi (în zona în care ne-a încurcat baietelul turc), astfel ca nu se pot face excavatii mai ample, pentru a descoperi cât mai multe din vestigiile sanctuarului.

De exemplu, în august 2011 arheologii germani au descoperit urmele unui teatru, însa nu se pot efectua excavatii în zona presupusa a fi a teatrului.

Turcia Didyma oracolul lui Apollo teatrul antic

Turcia Didyma oracolul lui Apollo teatrul antic

In secolul 20, sapaturile s-au efectuat în partea de nord a sanctuarului, descoperindu-se terminatia pavata a „drumului sacru”, niste cladiri lungi (stoa) cu magazine si o baie romana.
Conform marturiilor, ar exista mai multe cladiri neexcavate, însa pâna nu se expropriaza casele ramase în zona arheologica, nu se va putea face nimic, ci doar presupune. Cred însa ca peste câtiva ani, întreg locul va fi excavat în întregime.

Cele doua pasaje

De regula, la orice sit arheologic ne raspândeam care încotro, urmând sa ne regasim spre finalul vizitei. Aici, ca si la Aphrodisia sau Hierapolis, am stat lipiti unii de altii, muti de uimire, fara sa ne despartim, exclamând de fiecare data când descopeream ceva ce merita atentia noastra.
Am admirat coloanele uriase, cu un diametru de 2 metri, sculptate diferit (frunze, flori, serpi), ma refer la cele 20 de coloane aflate la intrarea în templu, în pronaos (în total templul are 120 de coloane), coloane care nu seamana una cu cealalta, le-am dat ocol, uimiti de dimensiunile lor, apoi ne-am îndreptat spre un fel de tunel dreptunghiular în panta, întunecos, în lungime de 20 metri.
Turcia Didyma Templul lui Apollo pasajul spre incinta interioara

Turcia Didyma Templul lui Apollo pasajul spre incinta templului

Desi cam toti turistii dispareau în acest tunel (mai exista unul în partea cealalta a templului), noi ne codeam, îndemnându-ne, mai în gluma, mai în serios, care sa intre primul.
Asta n-ar fi fost nimic, însa pe jos tunelul era tapetat cu marmura alunecoasa si era nevoie sa te tii bine de pereti pentru a nu o lua la vale. In fine, unul câte unul, mai glumind, mai râzând, am traversat acest tunel, reusind sa nu cadem pe marmura alunecoasa, pâna la intrarea în zona oracolului.
Turcia Didyma Templul lui Apollo pasajul spre incinta templului

Turcia Didyma Templul lui Apollo pasajul spre incinta templului

Templul lui Apollo de la Didyma – Adytonul

Aici, amutesti de-a binelea: o încapere interioara uriasa, numita „adyton”, având dimensiunile de 45m x 29m, cu pereti netezi de 25m înaltime, din piatra si marmura de Pharos, încapere ce adapostea un alt templu numit „naiskos”, în cadrul caruia se afla izvorul sacru, un izvor cu apa termala ai carui aburi, zice-se, ar fi ametit-o pe pustoiaca virgina care rostea profetiile.
Profetii care erau apoi talmacite într-o anticamera de un grup de preoti, cei care îti luau darurile, jertfele si banii si tot ei îti dadeau papirusul sau pergamentul cu talmacirea respectiva.
Turcia Didyma Oracolul lui Apollo adyton interior

Turcia Didyma Oracolul lui Apollo adyton

Toti turistii aflati în interior cautau cu disperare un loc racoros la umbra înaltelor ziduri, dar uite ca noi aterizasem aici taman la vremea amiezii, soarele aflându-se chiar deasupra templului. De-a lungul peretilor uriasi aveam doar un metru de umbra si era caraghios sa-i vezi pe toti lipiti de zidurile umbroase.

Bashca, din tunel au început sa se reverse capsoare blonde, ce vorbeau doar cu „davai”, „spasiba” si „harasho”, recunoscând câtiva din turistii rusi pe care-i întâlnisem la Priene si Milet.

Altii mai curajosi fotografiau de zor tot ceea ce se afla în cuprinsul templului, ignorand canicula, deoarece era musai ca voi, cei care cititi în acest moment acest articol, sa aveti parte de marturii pertinente de la fata locului.

Istoria Didymaionului

Acum sa încep partea de plictiseala din articol, cu istoricul si descrierea Didymei: Didymaionul este unul din putinele si ciudate temple din lumea antica, deoarece este hypaethral, adica nu are acoperis.

Ciudat, nu? Daca am reusit sa va captez atentia, luati de cititi: cuvântul „didyma” înseamna „gemeni” si este asociat locului unde nabadaiosul Zeus a facut love cu muritoarea Leto. Din unirea iubaretului zeu cu frumoasa muritoare au rezultat gemenii Apollo si Artemis.

Turcia Didyma Templul lui Apollo reconstituire

Turcia Didyma Templul lui Apollo reconstituire

Asta înseamna ca Templul de la Didyma împreuna cu Templul Artemisei din Efes, reprezentau gemenii sacrosanti ai Anatoliei antice.

La Efes era doar sanctuar, la Didyma era si sanctuar dar si oracol, al doilea oracol de mare însemnatate din lumea antica, dupa oracolul de la Delphi, ambele oracole avându-l patron pe Apollo.

Ca sa nu va mai zapacesc, va spun ca „templu” si „sanctuar” nu înseamna acelasi lucru: sanctuarul este mai baban decât templul. In afara templului, are mai multe cladiri administrative ce tin de acesta.

Didymaionul este recunoscut ca fiind centrul de profetii din teritoriul înconjurator Miletului (era vizitat în principal de catre locuitorii din Milet dar si de pelerini provenind din alte regiuni ale Egeei).

Turcia Didyma Oracolul lui Apollo adyton

Turcia Didyma Oracolul lui Apollo adyton

Este cea mai impresionanta structura independenta (adica se afla în afara unui oras) de pe coasta de vest a Anatoliei, structura ce trebuia sa fie la origine doar un templu de sine statator, însa excavatiile recente au dovedit ca Didyma nu era doar resedinta oracolului ci era înconjurata de un mic sat ce continea cladirile preotilor, magazii, dar si un stadion de 197 metri lungime, cu sapte rânduri de tribune.

Era legat de orasul Milet printr-un „drum sacru” sau „cale sacra”, care avea o lungime de aproximativ 19 km.

Deoarece pustoaica virgina i-a prezis lui Traian ca va fi mare si tare, drept recunostinta acesta a reconstruit acest drum stravechi, stricat pe alocuri, la sfârsitul sec I d.Hr., pavându-l cu piatra si marmura, taind de-a dreptul prin dealuri si vai, pentru a usura parcursul pelerinilor.

Templul a fost construit si reconstruit de mai multe ori, însa în istoria lui se cunosc doua mari etape:

Templul arhaic

Se presupune ca înainte de sosirea ionienilor (sec 10 î.Hr.) aici ar fi fost un centru de cult pre-grececesc clasic, cu un izvor si crâng sacru. Grecii ionieni l-au adoptat si l-au elenizat iar în sec 7 î.Hr. faima acestui oracol a ajuns pâna în Egipt.

Primul templu al lui Apollo era o cladire micuta, fara acoperis, construita în stil ionic în jurul anului 560 î.Hr., ce includea în ea izvorul sacru si un Naiskos (un templu micut din marmura) 14m x 8m si o înaltime de 7 metri, având în mijloc o statuie din bronz a lui Apollo, construita de sculptorul grec Kanachos, templu finalizat în prima jumatate a secolului al 6-lea î.Hr.

Un al doilea templu, mai mare, construit în acelasi loc a fost distrus de persi la începutul secolului al 5-lea î.Hr. în timp ce se afla înca în constructie.

Turcia Didyma Templul lui Apollo coloane

Turcia Didyma Templul lui Apollo coloane ramase in picioare dupa cutremure

La fiecare patru ani aici avea loc festivalul Megala Didymeia, cu spectacole, jocuri sportive, procesiuni si concursuri muzicale dar si concursuri de teatru (însa, curios lucru, nu s-a gasit niciun teatru sau odeon în jurul sanctuarului, ci doar se presupune locul unde ar fi putut fi acesta).

Templul arhaic a fost distrus de persi în anul 494 î.Hr., în acelasi timp cu orasul Milet, dupa batalia de la Lade, iar statuia din bronz a lui Apollo si alte comori, au fost duse în Iran.

Templul arhaic era construit sub influenta vechiului Templu al Artemisei din Efes si al Templului Herei din insula Samos, avand 21 de coloane pe laterale, 7 coloane în fata si 9 coloane în spate.

Turcia Didyma oracolul lui Apollo coloane din pronaos

Turcia Didyma oracolul lui Apollo coloane din pronaos sculptate diferit

In perioada arhaica, Didyma a fost guvernata de o casta preoteasca, cunoscuta sub numele de Branchidae, preoti care se doreau a fi pazitori ai templului, fiind super-puternici pâna la distrugerea templului din anul 494 î.Hr., atunci când au disparut din istorie.

Nu ei profeteau, ci o fata virgina. Doi preoti Branchidae preluau mesajul acesteia si-l transmiteau mai departe solicitantului.

Se mai stie de un faraon egiptean, Necho care a oferit daruri Didymei (deoarece a câstigat batalia de la Megiddo, din anul 608 î.Hr.) si de regele Lydiei, Cressus, care a trimis acelasi volum de daruri atât la Delphi cât si la Didyma, nefacând nicio deosebire, ca importanta, între ele.

Templul elenistic

Se cunosc putine lucruri despre activitatile de la Didyma în timpul secolelor 5 si 4 î.Hr., unde importanta templului a suferit un declin pronuntat, deoarece se pare ca izvorul sacru a avut chef sa sece.

Sanctuarul si încaperea oracolului au fost readuse la viata abia în anul 334 î.Hr., cu ocazia vizitei lui Alexandru Macedon, atunci când izvorul sacru a reaparut sau a fost redescoperit, dupa ce secase sau fusese astupat de ruine.

În urmatoarele decenii, Seleucos Nicator (general al lui Alexandru Macedon; Seleucos a fost cel care a pus bazele imperiului seleucid) a înfrumusetat sanctuarul si a coordonat constructia noului templu elenistic al lui Apollo.

Sanctuarul a crescut în bogatie si faima iar lucrarile au continuat în urmatorii 200 de ani.

Turcia Didyma macheta Templului lui Apollo

Turcia Didyma macheta Templului lui Apollo sectiune

Alexandru Macedon a oferit o subscriptie pentru refacerea templului, cu mult mai maret si mai glorios decat cel original, asa ca preotii Didymei au declarat ca Alexandru este fiul lui Zeus, o smecherie profitabila, nu-i asa?

Dupa Templul Artemisei din Efes si Templul Herei din insula Samos, templul oracol de la Didyma era a treia cea mai mare constructie religioasa din lumea antica.

Alta varianta spune ca ar fi fost al patrulea cel mai mare sanctuar din lumea greaca, dupa Templul Zeitei Artemis din Efes, Heraionul din Samos si Olympieionul din Sicilia, fiind construit pentru a rivaliza cu Artemisionul, având cu aproximatie aceleasi dimensiuni.

Turcia Didyma Templul lui Apollo vedere laterala

Turcia Didyma Templul lui Apollo vedere laterala

Acest nou templu era ridicat pe un podium format din 7 trepte (120m x 60m), pe toate cele patru laturi si avea dimensiunile de 109 metri lungime si 51 metri latime, înconjurat de clasica „padure” de coloane cu o înaltime de 19 metri fiecare (în total erau 120 de coloane).

Gorgone, grifoni si tauri

Noul templu consta din pronaos, care avea 20 de coloane, camerele oracolului si „adyton” (o curte în aer liber), o încapere dreptunghiulara, cu dimensiunile de 45m x 29m si 25 metri înaltime, încapere înconjurata cu o friza ce reprezenta grifoni (monstru înaripat cu trup de leu, cap si aripi de vultur, consacrat zeului Apollo).

Turcia grifon aflat pe templul lui Apollo de la Didyma

Turcia templul lui Apollo de la Didyma grifon

Turcia Didyma cap de taur

Turcia Didyma templul lui Apollo cap de taur

Cine profetea la Didyma – o pustoaica virgina

Tot acum se sculpteaza în marmura mai multe capete ale Gorgonelor (cele trei surori care aveau parul format din serpi vii; doua erau nemuritoare iar cealalta, Medusa, era muritoare, fiind doborata de Tezeu), capete pe care le gasiti în pliantele turistice ale Turciei dar si la Basilica Cisterna din Istanbul, unde, în subteran, gasiti doua Gorgone, una cu capul întors, cealalta cu capul aplecat.

Aceste Gorgone ar fi trebuit sa pazeasca templul de rele si sa-i sperie pe cei care ar fi dorit raul templului si al preotilor (le puteti vedea în fotografia cu reconstituirea, în friza a doua, de sus).

Turcia templul lui Apolo de la Didyma gorgona Medusa aflata pe friza superioara cu capete de tauri

Turcia templul lui Apolo de la Didyma gorgona Medusa

La acoperisul plat al templului se putea ajunge prin intermediul unor scari. Intre pronaos si camera oracolului se afla o usa falsa, care sporea misterul. Oracolul (o fata) bolborosea în camera ei, în timp ce persoana care ceruse interpretarea statea în pronaos.

In adyton se intra prin cele doua pasaje aflate în panta, de 20 metri lungime, alunecoase. In interiorul adyton-ului se afla naiskos-ul, un templu micut, rectangular, care adapostea statuia din bronz a lui Apollo.

Inspirata de aburii izvorului subteran, pustoaica virgina primea oracolul de la zeu, însa nu se cunoaste exact modul în care era transmis acest mesaj.

Se pare ca anticamera era folosita pentru a primi mesajul, sau profetesa se afla în spatele statuii de cult iar celor care cereau oracolul li se permitea sa coboare prin unul din cele doua pasaje în încaperea adyton-ului.

Alta varianta spune ca mesajul oracoului era preluat de doi preoti alesi pe viata, care transmiteau mesajul mai departe, altor preoti cu rang mai mic.

Camera oracolului s-ar fi putut afla de asemenea în alta cladire, unde profetesele concepeau mesajul în versuri, scris pe papirus sau pergament, mesaj care era apoi înmânat celui care îl solicita.

Turcia Didyma oracolul lui Apollo fragment de friza

Turcia Didyma oracolul lui Apollo fragment de friza

Turcia Didyma oracolul lui Apollo fragment de friza

Turcia Didyma oracolul lui Apollo fragment de friza

Statuia de cult a fost adusa înapoi de la Ecbatana (capitala legendara a vechiului imperiu persan pana la Cyrus cel Mare) si repusa la locul ei în templu, în naiskos, în anul 301 î.Hr., tot de Seleucos I.

Noul templu era mult mai maret decât prima varianta iar arhitectii care au lucrat la el au fost aceiasi care au participat la ridicarea Templului Artemisei din Efes (arhitectii Paionios din Efes si Daphnis din Milet).

Tot neterminat a ramas pâna în sec 4 d.Hr., când crestinismul a pus capat destinatiei oraculare. La excavarile efectuate, s-au gasit mai multe inscriptii cu calcule, unde se preciza ca numai o coloana a costat 40.000 de drahme (un muncitor era platit cu 2 drahme pe zi).

Turcia Didyma Templul lui Apollo vedere laterala

Turcia Didyma Templul lui Apollo vedere laterala

Sfârsitul Didymaionului si câteva încercari de resuscitare

Templul nu a fost finalizat niciodata, din cauza problemelor financiare dar si din cauza pradatorilor. În anul 278 î.Hr. sanctuarul a suferit de pe urma raidurilor efectuate de gali, dar lucrarile de constructie la templu a fost reluate în curând.

In anul 70 î.Hr. sanctuarul a fost pradat de piratii din Cilicia (o regiune de langa Antalya) iar lucrul la templu s-a oprit. Piratii nu au distrus templul ci doar l-au jefuit (flota piratilor a fost distrusa ulterior de Pompei).

Sanctuarul a continuat sa functioneze iar în anul 100 d.Hr. împaratul Traian a comandat pavarea din nou a drumului sacru, care ducea din Milet pana la sanctuar.

Mai multi împarati romani au incercat sa finalizeze templul în secolele 1 d.Hr. si 4 d.Hr., însa fara prea mare succes.

Turcia Didyma Templul lui Apollo vedere din fata

Turcia Didyma Templul lui Apollo vedere din fata templului

Chiar si în starea sa neterminata, Templul lui Apollo de la Didyma a fost considerat ca fiind unul dintre cele mai mari temple ale lumii elenistice, comparabile cu Templul Artemisei din Efes sau Heraionul (Templul Herei) din insula Samos.

George Bean (un arheolog englez) subliniaza în „Aegean Turkey” ca Templul lui Apollo „serveste ca un memento care arata ca vastitatea în arhitectura nu a fost doar monopolul romanilor”.

A fost un templu neobisnuit, nu numai din cauza dimensiunilor sale uriase, dar si pentru anticamera sa cu doua coloane corintice si cele doua tuneluri care duceau spre adyton, anticamera servind probabil ca un fel de birou (oficiu) al oracolului, unde profetiile erau scrise si livrate solicitantilor.

Turcia Didyma templul lui Apollo schita templului

Turcia Didyma templul lui Apollo

Suetonius precizeaza ca însusi Caligula a intentionat sa finalizeze somptuosul templu iar Pausanius scria mai târziu ca în vremea sa templul nu era finalizat. Incepând cu secolul 3 d.Hr., crestinismul s-a stabilit bine mersi în zona Miletului iar sanctuarul de la Didyma a cazut în desuetudine.

In anul 262 d.Hr. Templul lui Apollo, în ciuda a cinci secole de functionare a serviciului oracular, a fost transformat într-o fortareata împotriva gotilor invadatori, care au atacat si jefuit toate orasele ioniene.

Cand s-a aflat ca Templul Artemisei din Efes a fost distrus de goti, templul de la Didyma a fost fortificat cu un zid înconjurator si astfel a scapat distrugerii.

Se spune ca în momentul în care aparatorii sanctuarului au ramas fara apa potabila, izvorul sacru a izvorât din nou, salvându-i pe aparatori de la moartea prin însetare.

Turcia Didyma Oracolul lui Apollo interiorul adyton-ului

Turcia Didyma Oracolul lui Apollo interiorul adytonului

Insa faimosul sau oracol a fost redus la tacere odata cu edictul emis de împaratul Theodosius în anul 391 d.Hr.. Acolo unde persii, galii, piratii din Cilicia si gotii au dat gres, a reusit crestinismul, cel mai mare distrugator al artefactelor antichitatii.

Templul a fost închis pentru totdeauna iar în curtea sa interioara crestinii din Milet au construit o basilica, darâmata ulterior de un cutremur. In locul ei, în sec 9 d.Hr. a fost ridicata o alta biserica.

Camera oracolului, folosita drept magazie, a fost distrusa de un incendiu în sec 10 d.Hr. iar templul a fost abandonat.

In 1446, un calator italian (Ciriaco di Ancona), raporta faptul ca templul se afla înca în picioare, însa puternicul cutremur din anul 1493 l-a pus la pamânt pentru totdeauna, din el ramânând în picioare doar trei coloane, ce pot fi vazute si astazi.

Dupa cucerirea turcilor selgiucizi, s-a înfiintat un mic satuc numit Akkoi, alaturi de satul grec Ieronda (fostul Didyma/Hieron), ai carui locuitori au fost deportati în anul 1923, în urma schimbului de locuitori dintre Grecia si Turcia.

In sec 18 d.Hr., London Society of Dilletanti si-a trimis aici mai multi emisari pentru a studia locul, iar primele excavari au avut loc de-a lungul secolului 19 d Hr. de catre arheologii englezi si francezi, apoi, în anii 1937 si 1962 lucrarile au fost preluate în intregime de arheologii germani.

Acestia au cumparat o moara de vânt pe care au darâmat-o ulterior, deoarece aceasta bloca partea de est a sanctuarului, fiind construita chiar pe ruinele templului.

Turcia Didyma Templul lui Apollo moara de vant daramata de arheologii germani

Turcia Didyma Templul lui Apollo moara de vant

Drumul sacru

Sanctuarul de la Didyma era conectat la mare prin portul Panormos, aflat la 2 km de Didyma, iar cu orasul Milet prin „drumul sacru”, ce avea o lungime de 19 km.

Acest drum pornea de la Delphinionul din Milet si cobora spre sud-est, pe coasta portului Panormos pâna în sud-estul Didymei, la trei sute de metri de templu, acolo unde începea spatiul sacru al sanctuarului.

Din acest punct, drumul era întrerupt de o intrare monumentala cu arce, apoi continua pâna în apropierea templului.

Turcia Didyma oracolul lui Apollo drumul sacru ce ducea pana la orasul antic Milet

Turcia Didyma oracolul lui Apollo drumul sacru modernizat de Traian

Din acest drum sacru au fost excavate mai multe portiuni, descoperindu-se faptul ca erau pavate cu dale de marmura de 5-7 cm grosime, flancate din loc în loc cu statui reprezentând lei, sfincsi, regi, preoti si sarcofage ale familei de preoti Branchidae (mai multe statui, excavate în 1858, au fost duse la British Museum).

Oricum, ca încheiere, în varietatea si complexitatea spatiilor sale interioare, sanctuarul de la Didyma este unic. Insa este exceptional dintr-un alt motiv: în anul 1979, s-au descoperit mai multe linii fine (0,5 mm) incizate în zidurile curtii interioare.

 Aceste incizii reprezentau planul final al templului, daltuite cu precizie milimetrica în suprafata de marmura, pentru a servi drept ghid, de-a lungul mai multor vieti, arhitectilor care ar fi trebuit sa continue constructia.

Inciziile au supravietuit deoarece templul nu a fost terminat niciodata iar blocurile de marmura din curtea interioara nu au primit niciodata polisharea (lustruirea) finala.

Turcia Didyma oracolul lui Apollo grupul nostru

Turcia Didyma grupul nostru fara Florinb

Plecarea spre Marmaris si excelentele drumuri turcesti

De la Didyma urma sa ajungem în sfârsit, în Paradis, adica la Marmaris, conducând lesinati de placere pe drumurile expres, impecabile, urmarind de-a lungul drumului, cu invidie, muncitorii si excavatoarele turcesti care muscau cu pofta din munte, lucrând de zor la construirea acestor drumuri.

Lucru pe care noi nu o sa-l vedem în veci în România, caci de clica aceasta de puscariabili aflata la putere nu avem prea multe sanse sa scapam, nici noi si nici urmatoarele doua generatii, cam 40 de ani de acum încolo. Oricum, România, în general, nu mai are nicio sansa…

Turcia construire drum expres

Turcia cum se construieste un drum expres

Turcia drum expres spre Canakkale

Turcia drum expres spre orasul Canakkale

Statiunea Didim, o frumoasa destinatie de vacanta din Turcia, s-a dezvoltat foarte mult în ultimii ani datorita resorturilor care atrag ca un magnet turistii englezi, în special.

Turistii români au început sa aprecieze si ei statiunea, asa ca din ce în ce mai multi turisti poposesc aici, cu masina personala (aprox. 1350 km de la Bucuresti), autocarul sau avionul (o ora si jumatate cu charterele, pana la Kusadasi, si apoi transfer gratuit pâna la hotel), atrasi de marea de un albastru ireal si plajele naturale de nisip ale Didimului dar si de facilitatile all-inclusive oferite de resorturi.

Pentru statiunea Didim, câteva hoteluri mai deosebite de pe Booking.com, apreciate de turistii români (pe site-urile Softpedia Forum si amfostacolo.ro):

Venosa Resort
Palm Wings Beach Resort
Majesty Club Tarhan

Pentru a ajunge aici cu avionul, se alege aeroportul din Bodrum (2 ore cu microbuzul pâna la Altinkum) sau aeroportul din Dalaman (3 ore cu microbuzul).

Observatie: articolul de mai sus reprezinta un articol original referitor la Sanctuarul de la Didyma – orasul Didim, Turcia si nu veti mai gasi un astfel de articol pe site-urile românesti. Mi-a luat destul timp sa-l scriu, asa ca daca doriti sa copiati parti din acesta nu cred ca moare nimeni daca include în articolul lui un link catre acest articol. Altfel, se numeste furt intelectual. Multumesc!

Cum se ajunge la Didim fara masina personala: excursia de o zi Priene – Milet – Didyma, luata la o agentie de turism din Kusadasi (cel mai confortabil) sau dolmus (microbuz).

Pentru a ajunge la Kusadasi cu avionul, cel mai apropiat aeroport este cel din Bodrum insa se poate folosi si Adnan Menderes Airport din Izmir, care deserveste si statiunea Kusadasi.

Localizarea templului lui Apollo: la intrarea în statiunea estivala Didim, venind dinspre Kusadasi sau Soke.

Bilet intrare: adulti 5 TL (2014); copiii sub 14 ani intra gratis

Program vizitare:
– aprilie octombrie 08:00 – 19:00 (ultima intrare la ora 18:30)
– noiembrie – martie 08:30 – 17:30 (ultima intrare la ora 17:00)

Coordonate GPS:  37°23’06”N 27°15’23”E

Surse folosite:
Cartea: „Joseph Fontenrose – Didyma Apollo’s Oracle, Cult and Companions” (cea mai importanta sursa)
Carte cumparata la Milet: „Milet, Priene si Didyma”
http://www.forumancientcoins.com/historia/turkey/didyma.htm
http://www.perseus.tufts.edu/hopper/artifact?name=Didyma&object=Site
http://penelope.uchicago.edu/~grout/encyclopaedia_romana/greece/paganism/didyma.html
http://www.sailingissues.com/turkey/didyma-sailing-holidays.html
http://www.ancient.eu.com/article/640/

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*