Castelul Iulia Hasdeu – Campina

Mesaj de dincolo de moarte al Iuliei Hașdeu

     “Trecuseră șase luni după moartea fiicei mele. Era în martie: iarna plecase, primăvara nu sosise încă. Într-o seară umedă și posomorâtă ședeam singur în odaie lângă masa mea de lucru. De-nainte-mi, ca totdeauna, era o testea de hârtie și mai multe creioane. Cum? nu știu, nu știu, nu știu, dar fără ca s-o știu, mâna mea lua un creion și-i rezemă vârful de luciul hârtiei.

Începui a simți la tâmpla stângă bătăi scurte și îndesate, întocmai ca și când ar fi fost băgat într-însa un aparat telegrafic. Deodată mâna mea se puse într-o mișcare fără astâmpăr. Vreo cinci secunde cel mult. Când brațul se opri și creionul căzu dintre degete, mă simții deșteptat dintr-un somn, deși eram sigur că nu adormisem. Aruncai privirea pe hârtie și cetii acolo foarte limpede: “Je suis heureuse; je t’aime; nous nous reverrons; cela doit te suffire. Julie Hasdeu” – (“Sunt fericită; te iubesc; ne vom revedea; asta ar trebui să-ți fie îndeajuns.” Iulia Hașdeu)

din cartea Sic Cogito, de Bogdan Petriceicu Hașdeu

Dacă doriți să citiți cartea “Sic Cogito” (“Așa cuget eu”), măcăr din curiozitate, vă avertizez că trebuie să aveți o minte deschisă, altfel nu veți înțelege o iotă din trăirile zbuciumate ale autorului, în ceea ce privește spiritismul și nici din informațiile neobișnuite pe care le veți găsi acolo. Dacă nu, lăsați lucrurile așa cum sunt, adică nu o citiți și veți fi mult mai liniștiți în ceea ce privește viața de apoi.

În continuare mă voi referi foarte puțin la partea de ocultism și spiritism. Mă voi referi mai mult la partea turistică, puțin mistică, a castelului, care atrage ca un magnet vizitatori din toată țara.

Câmpina Castelul Iulia Hașdeu

Doream de mult timp să ajung la Castelul Iulia Hașdeu de la Câmpina. Culmea este că până acolo nu fac mai mult de o jumătate de oră, însă lenea e cucoană mare. De 1 Mai mi-am luat familia și am zbughit-o într-acolo. Cu puține peripeții (o deviere prin centrul orașului), am ajuns în fața castelului.

Surpriză însă: era ziua internațională a celor care muncesc. Adică, cu alte cuvinte, tot boborul nu are chef să muncească, inclusiv personalul acestui castel-muzeu. Pisici! Mergem acasă? Nu, dăm o fugă până la Sinaia, hotărăște staff-ul familiei (soția și puștiul meu), stăm câteva ore pe acolo apoi ne întoarcem la Târgoviște pe serpentinele Muntelui Păduchiosu.

Vizitarea castelului Iulia Hașdeu

Peste două săptămâni mă aflam din nou în fața castelului: era deschis pentru vizitare. Am achitat biletele la intrare (tarifele le găsiți la sfârșitul articolului) și ni s-a dat un fel de telecomandă, însoțită de o coală format A4 cu instrucțiuni de folosire.

La ce servește această telecomandă: castelul are foarte multe camere și în orice cameră veți gasi mobilier de epocă, tablouri, obiecte de uz personal, cărți etc. Fiecare din aceste obiecte are atașată o etichetă cu un număr pe ea. De exemplu, un tablou oarecare are numărul 75. Tastezi pe telecomandă numărul 75 apoi duci telecomanda la ureche.

În difuzorul telecomenzii, pe fundalul unei melodii, o voce feminină sau masculină îți prezintă istoria acelui tablou. Și tot asa, la celelalte obiecte. Dacă stai și asculți explicațiile tuturor obiectelor din castel, vei ieși de acolo peste două-trei ore. Nimeni nu face acest lucru, așa încât veți dori informații doar referitoare la obiectele care vă interesează.

Diverse ciudățenii: ochiul lui Dumnezeu, statuia lui Iisus și dictările spiritului Iuliei

N-ar fi nimic neobisnuit la înfățișarea castelului (ba mint: ar fi ochiul lui Dumnezeu pe frontispiciu, de zici că-i o casă de întâlnire a francmasonilor, deși simbolurile generale ale francmasonilor sunt echerul și compasul), însă în interior veți descoperi o statuie în mărime naturală a lui Iisus Hristos, cu brațele deschise.

Cine nu s-a documentat înainte de a veni aici, va fi surprins de prezența statuii, aparent ciudată, va fi de-a dreptul speriat văzând statuia deasupra capului, la o înălțime de 3 metri).

Ceea ce este fascinant la acest castel (de fapt o vilă mai răsărită) este că tot ceea ce veți vedea în exteriorul lui, forma camerelor din interior, precum și amplasarea statuii sub o deschizătură aflată în acoperișul castelului, totul, de la dimensiuni, stil arhitectural, turnuri exterioare etc. a fost dictat de Iulia Hașdeu, după ce aceasta a murit. De aceea v-am rugat să aveți o minte deschisă (open mind).

Iulia Hașdeu s-a stins din viață la numai 18 ani. Profund îndurerat de dispariția ei și neîmpăcat cu sine însuși, Bogdan Petriceicu Hașdeu a amenajat mormântul acesteia din cimitirul Belu sub forma unui mic templu. Chiar așa îl și numea: “Micul Templu”.

Intră în scenă spiritismul

Neacceptând niciodată dispariția definitivă a fiicei sale, Hașdeu a încercat permanent să intre în comunicare cu spiritul și sufletul Iuliei, motiv pentru care a început să studieze spiritismul și să apeleze la persoane specializate în spiritism dar și la un grup de prieteni intelectuali, care puteau să-l ajute în acest sens.

Așa că a început construcția castelului de la Câmpina, sau a “Marelui Templu” în anul 1893, finalizându-l trei ani mai târziu, planurile de construcție fiindu-i dictate în cadrul ședințelor de spiritism efectuate în cavoul familiei de la cimitirul Belu.

O însemnare a lui B.P. Hașdeu găsită pe un manuscris spiritist, s-a păstrat nealterată peste timp: “Acest castel s-a zidit în anii 1894-1896, planul fiind dat de spiritul Iuliei B.P. Hașdeu prin medium B.P. Hașdeu, apoi desemnat arhitectonic de T.Dobrescu, construcțiunea de N.Angelescu.”

Chiar din planurile de detaliu reiese faptul că unei idei pe care savantul o avea inițial de a se construi într-un anume fel, i se substituia o alta, și apoi o a treia idee, până la cea definitivă. În evocările sale spiritiste, pe filele desenate minuțios Hașdeu întreba deseori spiritul copilei daca ceea ce a desenat este bine și dacă acel desen era mai bun decât celălalt.

Construcția finală avea forma unei cruci incomplete și era formată din trei turnuri, cel din mijloc fiind domul, care avea un rol simbolic, de biserică. Pe fațada dinspre nord erau două contraforturi, iar în partea exterioară a domului, cea din spatele castelului, se găsea încă o cameră pe unde se putea coborî în demisolul central.

Construirea unui castel mai ciudat

În anul 1896 s-a terminat zidirea castelului iar în anul 1897 familia Hașdeu se muta la Câmpina. Vizita lui Ion Luca Caragiale la castelul-templu în anul 1896, descrisă în ziarul Epoca, oferă informații despre atmosfera locului. Dramatrugul venise pentru a-i lua savantului un interviu referitor la starea literaturii române.

Având șansa de a fi îndrumat de însuși B.P.Hașdeu, care-i dădu pe parcursul vizitei explicații interesante privind simbolismul clădirii, Caragiale redă cele văzute: “Ușa de piatră de la intrare, loc de trecere între două stări, între două lumi, între cunoscut și necunoscut, (…) între domeniul profan și cel sacru, se rotea cu ușurință, permițând accesul, invitând pe om să descopere misterul.”

În tradiția creștină, ușa are o mare importanță căci prin ea se produce “accesul la revelație”. Prin ușa principală a castelului-templu, omul pătrundea într-o sală înaltă și îngustă, ca un pronaos, de unde, printr-un culoar format din două oglinzi paralele, ajungea în rotondă.

Statuia lui Iisus Hristos

Aici, o construcție din zidărie și fier, sub forma unei cruci imense, numite în arhiva spiritistă “Marele Crucifix”, se înălța în mijlocul domului. Privită din față sau din spate, avea forma unei cupe. În partea superioară a acestei cruci fusese așezată statuia lui Iisus Hristos, comandată la Paris sculptorului Raphael Casciani.

Veșmintele lui Iisus erau pictate în alb și roșu deoarece artiștii Evului Mediu foloseau aceste culori atunci când creau imaginea Mântuitorului dupa Înviere. În februarie 1896, statuia ajungea la Castelul Iulia Hașdeu. Din nou, Caragiale: “Mântuitorul se ridică deasupra unor nouri, către cer, cu brațele deschise, cu privirea aplecată spre pământul pe care-l binecuvântează cu amândouă mâinile. Din ochi îi picură lacrimi, în mâini și în picioare se văd urmele cuielor și pe frunte ale ghimpilor. Din vârful domului azuriu, Ochiul lui Dumnezeu, înconjurat de stelele infinitului, îl privește, așteptându-l cu dragoste.”

Influența cifrelor magice 3 și 7

Să ne întoarcem la castel: cifrele magice 3 și 7 se regăsesc peste tot în geometria ansamblului. Castelul este format din 3 turnuri și are 3 pivnițe. Pentru a intra în castel veți urca 7 trepte. Tronurile împărătești de la intrare au încrustate în ele 7 volume de cărți suprapuse, iar pe fiecare volum sunt înscrise numele purtate de Iulia în celelalte 7 încarnări anterioare mai importante; se mai găsesc simbolurile pitagoreice (pentagrama și cele șapte cercuri).

Intrarea principală în castel se face printr-o ușă enormă din piatră, care este plasată pe un ax cu diamant în jurul căruia ușa se rotește cu ușurință, apoi se închide singură, datorită înclinării acestui ax, în funcție de rotația pământului. Noi am intrat pe o ușă alăturată, aflată în partea dreaptă a castelului.

Camerele castelului Iulia Hașdeu

În spatele stâlpului unde se află statuia lui Iisus se găsesc trei camere mici, una reprezentând sala de muzică, cu pian, iar celelalte două biblioteca castelului. În stânga și în dreapta camerei mari se află câteva camere mai mici, printre care biroul lui Hașdeu, biroul Iuliei, dormitoarele familiei.

În ultima parte a castelului se află camera de spiritism, unde veți găsi mobilier făcut din lemn fără cuie, pe baza cifrei 3 (scaune cu 3 picioare, de formă triunghiulară, în 3 muchii), precum și masa de spiritism (ouija – folosită la comunicarea cu spiritele) și mai multe documente legate de această activitate, inclusiv fotografii de epocă.

Această cameră comunică cu una din camerele castelului printr-o fereastră specială (o gaură în perete – vezi fotografia de mai jos) în care apărea fantoma chemată pentru discuții, ea putând fi văzută de grupuri de persoane martori, plasate în cele două încăperi.

Camerele sunt separate prin uși metalice de tip grilaj, pentru a putea permite libera circulație a spiritelor.

Cum stați cu fața la castel, veți vedea pe frontispiciu mai multe inscripții:

2 IULIE – această dată dezvăluie faptul că monumentul a fost creat pentru cele două Iulii (pe soția lui B.P.Hașdeu o chema tot Iulia), Hașdeu dorind la un moment dat să-l numească “Castelul celor 2 Iulii”, aniversându-le în fiecare an, la 2 iulie.

PRO FIDE ET PATRIA (“Pentru credință și țară” – este blazonul familiei Hașdeu)

E PUR SI MUOVE (“Și totuși se mișcă” – frază rostită de Galileo Galilei în timpul procesului său)

După cum arată castelul la exterior și la interior, n-aș putea spune că a deținut funcția de locuință permanentă, mai degrabă un refugiu temporar, de meditație, de reculegere. De altfel, castelul se află în mijlocul unui parc micuț, înconjurat de copaci înalți.

Cine a fost Iulia Hasdeu

Acum sa va fac un mic rezumat referitor la geniul numit Iulia Hasdeu: la doi ani si jumatate stia sa citeasca, la patru ani scria, la cinci ani compunea primele poezii, la opt ani îsi dadea examenele pentru cursul primar.

Cunostea franceza, germana si engleza. La 11 ani termina gimnaziul Sf. Sava, apoi intra la Conservator. La 12 ani, în urma unui conflict între parintii sai, pleaca cu mama sa la Paris. In 1886, se înscrie la Facultatea de Litere din Paris, fara sa fie intimidata de faima Sorbonei.

La doar 17 ani, românca geniala straluceste la Sorbona, scriind poezii, proza si câteva schite dramatice, toate în limba franceza, pe care o adora, pur si simplu.

Insa doi ani mai tarziu, în 1888, Iulia se imbolnaveste de ftizie (tuberculoza pulmonara). Calatoreste în Franta, în Italia si Elvetia, în speranta însanatosirii plamânilor ei, însa degeaba. In vara lui 1888 Iulia este adusa la Bucuresti, apoi la Mânastirea Agapia, dar tot degeaba. Pe 29 septembrie, Iulia Hasdeu se stinge din viata, la vârsta de 18 ani.

Aici, la castel, la Marele Templu, între 23 decembrie 1890 si 18 aprilie 1903 s-au pastrat transcrierea a 101 rezumate ale sedintelor de spiritism, rezumate scrise în marea lor majoritate în limba franceza (limba preferata a Iuliei) însa unele comunicari spiritiste sunt scrise si în româna, rusa, engleza sau araba.

Spiritele invocate si cele 7 reîncarnari ale Iuliei Hasdeu

Ce spirite au fost invocate: Iulia Hasdeu – mama Iuliei, tatal lui Hasdeu, Nicolae – fratele lui Hasdeu, Alexandru Hasdeu – bunicul scriitorului. In aceste comunicari, Iulia da indicatii arhitecturale privind construirea castelului, îi da tatalui ei sfaturi despre viata sau vorbeste despre cele 7 reîncarnari pe care le-a avut:

Agnodika (tânara ateniana ce a vrut sa îmbratiseze tainele medicinei)
Hypatia (profesoara de neo-platonism din Alexandria)
Beatrice Portinari (iubita lui Dante)
Juana Veranez (de origine spaniola)
Elisabeta Tudor (regina Angliei)
Charlotte Corday („girondina” care l-a asasinat pe Marat în timpul Revolutiei Franceze)
Iulia Hasdeu

Daca nu ati vazut filmul Agora din 2009 (cu Rachel Weisz si Max Minghella), care se refera la viata Hypatiei, va recomand sa-l vedeti, este un film deosebit, desi are un final foarte trist deoarece veti afla (oricum nu veti fi mirati de acest lucru) ca habotnicia crestinismului distruge tot ce-i mai bun în oameni.

In spatele castelului, gasiti una din pivnite deschise publicului, unde veti vedea copiile manuscriselor Iuliei si ale lui B.P.Hasdeu sau articole din presa vremii.

Va recomand sa dati o fuga pâna la Câmpina, va garantez ca nu veti pierde timpul, veti avea oricum câte ceva de facut, chiar daca ati venit doar pentru a va plimba liberi ca pasarile cerului prin parculetul aflat în spatele castelului.

Legendele macabre ale castelului

Sa amintesc si câteva legende macabre, în ordine cronologica, pentru a va face ziua mai linistita:

In 1936, trei tineri plecati în drumetie au venit în vizita la castel. Unul dintre ei, Mircea Rothandler, un baiat foarte glumet de fel, student la medicina, a vrut sa se distreze punând un basc pe statuia lui Iisus si sa se fotografieze cu el, luându-l amical de gât.

Tânarul era fiul unui mare industrias, patron la întreprinderea petroliera “Astra Romana”. Dupa câteva zile, mergând sa-si viziteze tatal la fabrica, Mircea a tras de mânerul unei usi metalice. Inauntru se gasea o solutie de acid sulfuric, pentru spalatul pieselor, solutie care s-a revarsat peste el. Doar fata si mâna dreapta i-au ramas neatinse. A murit în chinuri groaznice.

In timpul celui de-al doilea razboi mondial, soldatii germani care au vrut sa demonteze statuia lui Iisus Cristos pentru a o lua cu ei ca prada de razboi au fost loviti si doborâti la pamânt de o forta misterioasa.

In 1957, castelul a fost transformat în cazarma militara. Pus de superiori, un soldat a încercat sa scoata statuia lui Iisus Hristos din cladire. Desi acesta este cel mai usor exponat din muzeu, n-a putut fi clintit. Nefericitul soldat a fost cuprins de convulsii si a murit pe loc, fara sa-l mai poata ajuta nimeni.

Prin anii ’85, un grup de elevi care vizitau castelul golit de orice mobila, în vederea renovarii, au fugit speriati deoarece într-una din camerele goale au auzit toti o melodie cântata la pian, cu toate ca pianul se afla depozitat într-o cladire anexa aflata în afara castelului.

In repetate rânduri în castel se aude vechiul pian cântând singur iar în noaptea Anului Nou usa mare de piatra a castelului se deschide singura.

Cele douasprezece legi

Acum, la final, sa va mai spun ca pe spatarul fiecarui tron de piatra se regaseau odinioara douasprezece legi, câte sase pe tron. Legile au fost scrise în franceza, de mana lui Vasile Cosmovici, într-o sedinta spiritista, tinuta la 18 decembrie 1890.

Uitati-le:

I. Legea religioasa
1. Crede în Dumnezeu.
2. Crede în nemurirea sufletului.
3. Crede în darul comunicarii cu cei dusi.

II. Legea morala
4. Iubeste si ajuta neamul.
5. Iubeste si ajuta pe cine te ajuta si te iubeste.
6. Iubeste si ajuta fara a precugeta la folosul tau.

III. Legea sociala
7. Nu te necinsti pe tine însuti, ca sa te cinsteasca altii.
8. Nu necinsti pe altii ca sa te cinstesti pe tine însuti.
9. Nu necinsti munca, caci munca este viata.

IV. Legea filosofica
10.Când faptul tii, atunci adevarul stii.
11.Când nu vrei sa crezi, atunci nu poti sa vezi.
12.Când cauti dovada atunci gasesti tagada.

Va regasiti cumva în aceste legi?

Surse folosite:

Fotografii si legende ale locului, daca sunteti curiosi sau sunteti pasionati de esoterism, o radiografie amanuntita (o parte din ea si în limba engleza) impregnata cu foarte multe elemente esoterice, gasiti pe http://alexisphoenix.org/romaniajulia.php

Site-ul Muzeului Hasdeu

(puteti citi despre istoria familiei Hasdeu, opera lui B.P.Hasdeu, articole scrise de B.P.Hasdeu, opera Iuliei Hasdeu, corespondenta dintre tata si fiica, istoricul si simbolismul castelului, un mic shop – pliante, carti, dvd-uri; site-ul este în română, engleză și franceză)

Pliant cumparat la fata locului

Cum se ajunge la Castelul Iulia Hasdeu din Câmpina: pe DN1, sensul de mers spre Sinaia. Din DN1 va abateti 1km spre orasul Câmpina. Castelul se afla lânga Scoala de Agenti de Politie “Vasile Lascar” (întrebati localnicii daca nu reusiti sa ajungeti la castel sau la scoala de politie).

Coordonate GPS: 45°8’9.14″N  25°43’38.89″E

Adresa: B-dul Carol I nr. 199

Telefon: 0244/335.599; 0244/335.598

Program de vizitare Marți – Duminică:

• 9:00 – 17:00 program de vară (1 Martie – 31 Octombrie)
• 8:00 – 16:00 program de iarnă (1 Noiembrie – 28/29 Februarie)
• Luni închis
• Joi, vizitarea muzeului este gratuită.

Mail: office@muzeulhasdeu.ro

Tarife și gratuități

Puteti folosi Booking.com pentru a gasi o cazare avantajoasă în Câmpina.