Iasi – Manastirea Cetatuia

Iasi, mon amour!

Când fusei la Ripiceni, am halaiduit prin Iasi vreo trei zile. In prima zi n-am prea avut ce vedea deoarece eram obosit din cauza celor sapte ore de mers de la Târgoviste la Iasi (cu o oprire la Bârlad, la niste rude). A doua zi am plecat la Ripiceni, iar seara când m-am întors în Iasi am vizitat Manastirea Cetatuia.

Ca o paranteza, vreau sa va spun ca în a treia zi de stat în Iasi am vizitat dulcele târg al Iesilor. Mai fusesem la Iasi de doua ori, pe timpul lui Ceausescu, însa as reveni mereu si mereu cu aceeasi placere în acest oras superb, încarcat de istorie (update 2014: între timp am mai fost o data).

Am vizitat Casa Dosoftei (numai pe afara – era închisa), Palatul Culturii (acoperit de schele), Biserica Trei Ierarhi (acoperita de schele), Catedrala Mitropolitana (acoperita de schele) cu moastele Sf. Parascheva, apoi am urcat pe Copou, am trecut de Biblioteca Universitara si de Universitatea din Iasi, pâna la Teiul lui Eminescu, în parc, traseu încheiat cu vizitarea Gradinii Botanice.

Revenind, în a doua zi de stat în Iasi, dupa ce ne-am întors de la Ripiceni si cum ne plictiseam dupa-amiaza (grosul vizitei urmând sa fie efectuat a treia zi, dupa cum am spus mai sus), ce ne-am zis noi: hai sa dam o fuga pâna la Cetatuie.

Cum am ajuns la Mânastirea Cetatuia din Iasi

Habar nu aveam de aceasta mânastire, loc de refugiu sau bastion de aparare în calea cotropitorilor sau ce-o fi vrut sa fie acest locas (functia initiala a fost de mânastire de calugari). Am vazut-o doar când am intrat în Iasi (venind dinspre Vaslui), apoi a urmat sugestia gazdei noastre de a vizita mânastirea, asa ca ne-am urcat în Matiz, am luat-o pe lânga plopii fara sot ai lui Eminescu si dupa câteva serpentine domoale ne-am trezit fata în fata cu Cetatuia.

Situata pe una din cele sapte coline ale Iasului, pe vârful unui deal, cu vai adânci de jur împrejur, mânastirea Cetatuia este un loc ales de îndragostiti, de studenti, de “grataristi” si de cei care îsi întretin prin jogging, în fiecare seara, conditia fizica.

Cu toate ca este oarecum izolata de oras, daca vii aici ca turist, pentru linistea pe care ti-o aduce în suflet este musai sa gasesti si putin timp pentru a înfrunta opintirile drumului prost, cu gropi, si sa urci pâna sus la mânastire, sub privirile curioase ale iesenilor iesiti la un gratar, iviti pe sub pâlcurile brazilor ce strajuiesc drumul serpuit.

L-am lasat pe “micul gigant” în parcarea din fata mânastirii si am ramas înmarmurit în fata impresionantului zid a carui grosime nu o ghiceam, zid îmbracat într-o mantie racoroasa de iedera, strajuit în colturi de turnuri de aparare.

Intrarea în incinta mânastirii se face pe sub turnul clopotnita construit din blocuri masive din piatra, având laturile de est si vest încastrate în zidul de incinta.

Mânastirea Cetatuia din Iasi – o oaza de liniste

Ajuns aici, nu se mai aude nici musca, nici tântarul sau ce ati mai vrea voi. Este o liniste divina. Parca ti-e teama ca prin pasii tai sa nu spargi linistea mormântala de aici. Prima impresie o ai ca de un loc parasit, însa întretinut foarte bine, în sensul de “lasa-l nene asa, e bine cum arata, chiar daca nu locuieste nimeni aici”.

Inainte de a intra în locasul sfânt, de ambele parti ale intrarii dai de terenurile agricole si de viile bogate ale calugarilor, întretinute cu grija. Aproape toate cele necesare hranei sunt obtinute de pe domeniul mânastiresc. Mânastirea are, pe lânga o gradina de legume si zarzavaturi pentru care se fac lucrari de irigare, o plantatie de 6 hectare de vita-de-vie, dar si câteva hectare destinate cultivării cerealelor sau fâneturilor pentru animale (vaci, pasari si porci).

Arta topiara si cuhnia

In interior ai o senzatie si de armonie dar si de dizarmonie. Senzatia de armonie ti-o da gradina frantuzeasca, unde maestrii în arta topiara (cultivarea tufelor decorative în scopul “sculptarii” lor, adica, mai pe întelesul tuturor, folosirea foarfecelor de gradina – vezi filmul lui Tim Burton, Edward Scissorhands – Edward Mâini-de-foarfeca, care i-a consacrat definitiv pe Johnny Depp si Winona Rider) deci maestrii acestia au sculptat armonios tufele de tuia si buxus, dispuse elegant si aerisit, zic eu, printre aleile din piatra fasonata, care împânzesc locul.

Dizarmonia este data de… cuhnie, adica de bucatarie. Ce, Doamne iarta-ma, cauta cladirea asta în incinta mânastirii, habar nu am. Insa daca stau sa ma gândesc mai bine, trebuia si aceasta sa fie aici (una asemanatoare o puteti vedea la Palatul Mogosoaia).

Istoricul si descrierea Mânastirii Cetatuia din Iasi

Ctitorita între 1668 – 1672 de catre domnitorul Gheorghe Duca (care este înmormântat aici) si închinata Sfântului Mormânt din Ierusalim, Manastirea Cetatuia face parte dintr-un ansamblu arhitectonic complex, locasul constituind unul dintre cele mai importante monumente de arta feudala: incinta are forma de cetate, fiind înconjurata de ziduri înalte de piatra, cu metereze si drum de straja, turn de intrare si turnuri de colt.

Arhitectura bisericii aflata în interiorul locasului de cult o urmeaza pe cea a Bisericii Trei Ierarhi. Pictura este realizata de Mihai, Gheorghe si Dima din Ianina, alaturi de Nicolae Zugravul cel batrân si Stefan Zugravul.

In interiorul incintei gasiti sala gotica “Anastasia Doamna”, care adaposteste un muzeu de arta feudala, sala luminata cu ajutorul a unsprezece ferestre, având plasate în axul principal doua coloane octogonale din piatra, decorate la jumatate cu un brâu brâncovenesc, ornamentatia fiind reprezentata de rozete si diverse forme geometrice si vegetale.

Interiorul a fost pictat în fresca, reprezentând personaje si scene biblice. Urmeaza cuhnia domneasca (bucataria; dupa altii, baia turceasca) o cladire rotunda, masiva, din piatra. Urmeaza clopotul mare şi clopotul mic, ambele din anul 1669, casa domneasca sau palatul rezervat gazduirii domnului, o cladire fortificata specifica sec. al XVII-lea si chiliile, toate acestea fiind punctele principale de atractie pentru mireni, în afara de biserica. Cladirile mentionate mai sus sunt împrejmuite de un zid de aparare înalt de 7 metri si gros de 1,5 metri.

In beciul de sub Sala Gotica, se afla Masa Tacerii, un loc impresionant pentru oaspetii mânastirii (preoti sau alte personalitati, bisericesti sau nu; mirenii nu cred ca au voie aici).

Casa domneasca – fosta locuinta personala a domnitorului, construita din blocuri masive din piatra, este astfel realizata încât sa fie si loc de refugiu pentru cazul în care în mânastire ar fi patruns dusmani.

Palatul este alcatuit dintr-un nivel al pivnitelor înalte boltite semicilindric si nivelul etajului la care se ajunge din exterior printr-o scara din piatra si un foisor. Între boltile pivnitelor si planseul încaperilor etajului sunt cele trei tainite ale edificiului, la care se ajunge printr-o usa mica rotunda. Traditia spune ca un tunel ar fi legat casa domneasca, fântâna si cripta de sub masa altarului din biserica.

Cum a început totul

Înca din anul 1666, Gheorghe Duca începe sa cumpere viile din dealul Cetatuia, de la diferiti locuitori ai Iasului, în scopul constituirii domeniului viitoarei mânastiri. Toponimicul de “cetatuia” este mentionat pentru prima data într-un document din 16 decembrie 1618, referitor la o hotarnicie a mânastirii Balica (Mânastirea Frumoasa de astazi).

Se pare ca pe acest deal ar fi existat cândva în evul mediu timpuriu o cetatuie care apara Iasiul, dar nu exista niciun document care sa faca referire la vreo constructie bisericeasca. Lucrarile sunt sistate temporar din cauza schimbarii sale din domnie, însa Gheorghe Duca reuseste ca pâna în aprilie 1669, prin cumparari succesive, sa devina proprietarul unei suprafete de 45 hectare de teren în dealul Cetatuii.

Pentru a demonstra legalitatea cumpararilor acestor terenuri, Gheorghe Duca cere Sfatului Tarii un document prin care sa se ateste ca a intrat în proprietatea terenurilor prin cumparare. Mult timp dupa terminarea lucrarilor la mânastire, domeniul si averea mânastirii a fost completata fie prin cumparare, fie prin diverse danii facute atât de familia domnitorului Gheorghe Duca cât si de alti domni.

Ajunsă o ruină la sfârşitul secolului XIX, Manastirea Cetatuia a fost restaurată în perioada interbelică, la solicitarea istoricului Nicolae Iorga. In muzeul mânastirii puteti afla mai multe privind istoricul asezamântului.

Pe vremuri, aici functiona o tiparnita cu litere grecesti, adusa de la Venetia, fiind la acea vreme singura tiparnita de acest fel din întregul Orient. Complexul monastic a fost renovat în mai multe rânduri, astfel ca, beneficiind de fonduri generoase, si-a pastrat forma originala.

Aurel Vlaicu si Jackie Chan

Ce sa va mai spun? Putini stiu ca Aurel Vlaicu a zburat pe deasupra dealului Cetatuii pe aparatul inventat chiar de el, plecând de la scoala normala “Vasile Lupu” peste orasul Iasi, facând mai multe viraje în jurul dealului pe care este amplasata Cetatuia, în aplauzele invitatilor straini si a multimii. O superba panorama a Iasilor se poate admira din turnul “Cina Pelerinului”, aflat în cladirea staretiei.

Am iesit afara si am luat-o de-a lungul înaltului zid de aparare (vorba vine, cu un tun de marime medie îl faci praf imediat…)

Din loc în loc sunt puse reflectoare sau ceea ce a mai ramas din ele, deoarece diversi Bruce Lee, Jet Li sau Jackie Chan si-au încercat picioarele pe sticla si lampile cu halogen ale reflectoarelor. Probabil etnobotanicele, alcoolul sau teribilismul si-au pus amprenta pe bietele reflectoare care, sunt sigur de asta, în timpurile lor bune luminau feeric mânastirea. Si sunt sigur ca din oras Cetatuia se vedea foarte frumos.

In rest, hârtii, pungi de plastic, pet-uri, cutii de bere, treaba mare peste tot, mirosul pestilential de urina si de fecale dominând plimbarea de seara, doar am iesit sa luam putin aer proaspat, nu-i asa? Pâna o sa ne civilizam, o sa treaca multa apa pe Siret, Milcov, Bahlui sau pe ce râu doriti voi. Asta este. Pacat…

Cult: ortodox

Localitatea: Iaşi

Adresa: Iaşi, Str. Cetăţuia nr. 1

Codul din Lista Monumentelor Istorice: IS-II-a-A-03806

18 vietuitori, viata de obste

Hram: Sfintii Apostoli Petru si Pavel

Acces: în partea de sud a orasului, la sud de cartierul Nicolina

Coordonate GPS: 47.1314776N  27.5839647E

Surse folosite:
Wikipedia – Iasi Cetatuia