Meteora – Grecia

Meteora, bine ati venit pe planeta Marte!

Aceasta a fost senzatia pe care am trait-o, luând pentru prima oara contact cu stâncile Meteorei. Desi stâncile aduc mai degraba a peisaj selenar (Selena era numele dat de Lunii de catre romani), datorita culorii gri închis, impresia de maretie si goliciune dar mai ales imaginatia ma trimiteau totusi spre peisajul planetei Marte.

Grecia Meteora stanci

Grecia Meteora stanci

Auzisem si citisem vag despre Meteora: da, dom’le, niste schituri sau mânastiri cocotate pe stânci. Ca sa ajungi la ele, calugarii trag de niste frânghii groase iar tu stai într-un cos de rufe sau într-o plasa de pescari. Acum nu mai este nevoie de bratele puternice ale calugarilor, s-au construit poduri solide prin intermediul carora ajungi usor la aceste mânastiri, situate la înaltimi ametitoare.

Analogia cu Meteora Româneasca mi se pare acum deplasata si cam trasa de par, desi la Mânastirea Cetatuia Negru Voda avem si noi bolovanii nostri, de cateva tone fiecare.

Nu s-au scris povesti fantastice despre Meteora, nu exista legende si nici mitologia nu s-a ocupat de acest fenomen neobisnuit, nu e amintit de niciun grec al antichitatii sau de vreun istoric strain.

Grecia drumul spre Meteora

Grecia drumul spre Meteora

Drumul spre Meteora si descrierea ansamblului monastic

De la Nei Pori, una din excursiile alese de mine a fost cea de la Meteora. Dupa un drum de aproape doua ore într-un autocar modern, cu aer conditionat si muzica greceasca în surdina, am ajuns în dreptul primelor stânci, care deja îti taiau rasuflarea, stânci aflate în mijlocul Greciei, pe valea Tesaliei, nu departe de Muntii Pindului, lânga oraselul Kalambaka.

Intreg ansamblul de stânci se numeste Meteora. Pe aceste stânci fara vegetatie, s-a înfiripat viata monahala înca din secolul al IX-lea. Pe vârfurile cele mai greu accesibile, calugari rupti de lume au construit mânastiri de o rara frumusete, simtindu-se mai aproape de Dumnezeu, traind în rugaciuni si lipsuri, urmarind perfectiunea crestineasca.

In secolul al XV-lea, numarul mânastirilor era de 24. Astazi se pot vizita doar sase mânastiri (întretinute foarte bine, din donatii sau fonduri UNESCO): cinci de calugari si una de maici.

Grecia Meteora orasul Kalambaka (vedere spre Meteore)

Grecia Meteora orasul Kalambaka

Este posibil ca stâncile sa fi fost descoperite de calugarii isihasti, calugari care doreau sa se retraga din lume pentru a fi mai aproape de Dumnezeu. Daca nu stiti ce înseamna cuvântul „isihast”, va spun acum: isihia este un cuvânt grecesc, care înseamna „liniste interioara” sau „tacere interioara”.

Isihastii si Rugaciunea inimii (Rugaciunea lui Iisus)

Isihastii sunt persoane (calugari sau mireni) care practica Rugaciunea Inimii numita si Rugaciunea mintii sau Rugaciunea lui Iisus. Aceasta este: „Doamne Iisuse Hristoase, miluieste-ma pe mine, pacatosul.” Alta varianta: „Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma pe mine pacatosul.” Mai exista si o varianta scurta dar nu v-o spun.

De ce ? Uite d’aia: cine doreste sa practice aceasta rugaciune, trebuie sa o rosteasca în 4 timpi (varianta scurta are 3 timpi). Inspiratie-pauza-respiratie-pauza. Adica: inspiratie (Doamne), pauza (Iisuse Hristoase), respiratie (miluieste-ma pe mine), pauza (pacatosul). Din varianta scurta lipseste cuvântul „pacatosul”.

Grecia Meteora manastire

Grecia Meteora manastire (Metamorphosis)

Scopul acestei rugaciuni este realizarea efectiva a contopirii cu Dumnezeu, adica dizolvarea mintii omenesti prin identificare cu constiinta divina (Bonaventura a scris o carte superba, numita „Itinerariul mintii în Dumnezeu” – Itinerarium Mentis In Deum). Daca doriti sa cititi mai multe despre isihasm si rugaciunea inimii, gasiti pe net articole sau carti dedicate isihasmului.

Am practicat si eu aceasta rugaciune, cam 7-8 luni, apoi am abandonat-o din cauza maimutei bete. Cum, nu stiti ce este maimuta beata?

Un yoghin celebru spunea ca mintea noastra este aidoma unei maimute caruia i s-a dat sa bea vin: sare de la una la alta, fara încetare, neputându-se focaliza pe un subiect anume. Asa ca maimuta mea beata nu m-a lasat sa practic în liniste rugaciunea inimii.

Grecia Meteora orasul Kalambaka vedere generala

Grecia Meteora orasul Kalambaka vedere generala

Gata cu filosofia, sa revenim pe planeta Marte. Meteora se poate vizita într-o singura zi, însa trebuie s-o iei domol înca de dimineata. Nu stiu daca grecii se scoala la ora 8:00 dimineata, însa e bine sa încercati.

Autocarul nostru strabatu oraselul Kalambaka, situat la poalele Meteorei (cine doreste sa stea mai multe zile aici poate gasi rezervare din belsug la multele vile si pensiuni din oras), serpuind prin câteva curbe ametitoare, având prapastia în partea dreapta a drumului, doua autocare abia-abia de aveau loc sa treaca.

Daca veti sosi aici cu autocarul, veti fi dusi la un atelier de icoane, atelier aflat lânga un magazin urias care le vinde. Va dau si un pont: desi sunt fabricate pe loc, la mama lor, în fata voastra, aceleasi icoane le gasiti mai ieftine la Nei Pori sau la Paralia Katerini.

Grecia Meteora popas

Grecia Meteora popas

Istoria Meteorei si ce înseamna „meteoron”

Ca fenomen fizic, Meteora, în ansamblul ei, este unic în toată lumea. Formatiunea stâncoasa a luat nastere datorită unui con în forma de delta, constituit din pietre de râu si namol, care se varsau în vechiul lac tessalic.

După separatia geologica a masivilor muntosi ai Olimpului si ai Ossei, apele lacului au gasit iesire la Marea Egee prin valea Tembi (daca va duceti la Nei Pori sigur veti trece si prin aceasta vale faimoasa). Atunci, acest masiv în forma literei Delta s-a scindat în pietre si stânci uriase, compacte, cu înaltimi de pâna la 400 metri.

Cuvântul „meteoron” înseamna „suspendat în aer”. Chiar asa, vazute de la poalele stâncilor, mânastirile seamana cu niste cuiburi de vulturi, suspendate între cer si pamânt. Imediat ce dai cu ochii de ele, pe tine, un om neînsemnat, un pitic, te cuprind sentimente ciudate, de veneratie amestecate cu frica.

Grecia Meteora manastirea Aghiou Stefanou (fotografie facuta de la Marele Meteor)

Grecia Meteora manastirea Aghiou Stefanou

Aceste stânci de netrecut au constituit refugiul diversilor oameni, sihastri si mai apoi calugari care se aparau de jefuitorii ce pradau prin zona Thessaliei. Acesti sihastri singuratici, retrasi la început în câteva pesteri, se rugau mai apoi în mici schituri.

Diversi calugari fondatori ai mânastirilor Meteorei

Fondatorul comunitatii a fost Atanassios Athonitul, un calugar care prin anul 1336 a sosit de la Athos. Ingerii l-au purtat pâna sus, unde a pus bazele Marelui Meteor, numita si mânastirea „Schimbarea la fata a lui Hristos” (Metamorfosis). Materialele de constructie erau trase cu frânghii, fiind apoi asamblate si cimentate la fata locului.

Atanassios i-a unit pe toti calugarii risipiti care încotro, în mici comuniuni monahale. Toate izvoarele scrise care s-au pastrat pâna astazi prezinta calugaritul când era deja organizat.

Grecia Meteora manastirea Marele Meteor biserica cea mare

Grecia Meteora manastirea Marele Meteor biserica

In urmatoarele sute de ani s-au construit toate mânastirile, astfel încât în sec al 17-lea acestea ajungeau la apogeul dezvoltarii lor, si ca numar de calugari dar si ca bogatie, datorita donatiilor generoase primite din partea multor nobili crestini (inclusiv din partea voievozilor romani).

Dupa aceasta perioada a început decaderea, din cele 24 de mânastiri fiind tinute în viata numai sase, plus câteva sectoare ale altor mânastiri, restul fiind închise atât pentru preoti cât si pentru turisti.

Sa va mai spun ca, datorita faimei, Meteora reprezinta una din cele mai neobisnuite atractii religioase si turistice din lume? Nu mai are rost.

In dimineata sosirii noastre aici, am avut impresia ca ma aflu pe bulevardul Magheru la o ora de vârf: sute sau mii de turisti, zeci de autocare, masini mici, motociclete si biciclisti navalisera pe curbele întortocheate, formând cozi imense la intrarea în mânastirile deschise publicului, astfel încât aveai nevoie de o jumatate de ora sa reusesti sa ajungi sa vizitezi vreuna.

Grecia Meteora manastirea Roussanou

Grecia Meteora manastirea Roussanou intrare

Grecia Meteora Mânastirea Roussanou

Prima mânastire vizitata, Mânastirea Roussanou (mânastire de maici): mica, cocheta, roscata, cu o gradinita de flori superba. Primul sentiment care te cuprinde când ajungi aici este… groaza! Accesul la ea este facil însa te apuca ameteala pe treptele înguste care duc spre mânastire.

Abia ce-i calci pragul ca te împing ceilalti de la spate, asa ca faci un tur de forta, vrând-nevrând, apucând sa auzi ceva de la ghidul grec, roman, englez, francez, german, japonez si care o mai fi pe acolo.

In rest, „No touch nimic, please!”, „Don’t fotografiati, please”, „Imbracaminte decenta, please” si, ca în filmele americane de razboi sau de comando, în care superiorii urla la soldati: „Go, go, go!”, asa auzeai aici îndemnul „Move, move, please!”, caci încurcai locul, nu se întelege?

Grecia Meteora manastirea Roussanou gradina

Grecia Meteora manastirea Roussanou gradina

Parcurgem repejor câteva încaperi ale mânastirii, într-un fel de tur, vedem picturile originale foarte frumoase, pictate acum 400 de ani si ne minunam la vederea camerelor micute si cochete ale calugaritelor.

Grecia Meteora Mânastirea Metamorphosis (Marele Meteor)

Bineînteles ca ne ofticam datorita faptului ca nu putem intra în anumite camere interzise publicului, luam o mica pauza de tras sufletul si fuga-fuguta ghida ne îndeamna sa urcam în autocare pentru a merge mai departe spre cea mai mare mânastire, Marele Meteor (Megalo Meteoro).

Grecia Meteora manastirea Marele Meteor

Grecia Meteora manastirea Marele Meteor

Odata ajunsi în fata ei, ni se taie respiratia: este uriasa! Pentru a ajunge la ea trebuie sa traversam un tunel sapat în piatra, apoi mai urcam câteva trepte si iata-ne, minune mare, în incinta mânastrii, care odata vizitata ti se pare a fi un mic orasel: are trei biserici, taverne, dormitoare, piata publica cu fântana arteziana, beciuri, strazi cât cuprinde, toate pe mai multe etaje, magazine etc.

Grecia Meteora manastirea Marele Meteor cismea cu apa potabila

Grecia Meteora manastirea Marele Meteor cismea cu apa potabila

Sunt si vreo 3-4 puncte de belvedere, cu balcoane suspendate, unde iar ti se taie respiratia de emotie si de respect pentru munca celor de aici dar si pentru peisajul magnific; belvederea dinspre Mânastirea Aghiou Stefanou este demna de Raiul ceresc.

Grecia Meteora manastirea Aghiou Stefanou

Grecia Meteora manastirea Aghiou Stefanou

Ca fapt divers, într-o încapere speciala (osuar) se pastreaza craniile calugarilor care au trait la Marele Meteor, aranjate pe mai multe rafturi. Se spune ca în perioada de maxima înflorire aici vietuiau aproape 300 de calugari.

Grecia Meteora manastirea Marele Meteor interior

Grecia Meteora manastirea Marele Meteor interior

Atanassios a numit-o Meteoron, pentru situarea ei la mare înaltime (613 m deasupra nivelului marii) dar si a sentimentului de ameteala pe care-l simte fiecare, atunci când se afla în vârf.

Veti vedea multe chestii, de la bucataria calugarilor, plina cu ustensile, sala de mese, un butoi urias pentru pastrarea vinului sau a apei, pâna la frumusetea celor 3 biserici, care pastreaza în interior picturile originale, din sec. al 14-lea.

Grecia Meteora manastirea Marele Meteor unelte casnice

Grecia Meteora manastirea Marele Meteor unelte casnice

Grecia Meteora manastirea Marele Meteor interior biserica

Grecia Meteora manastirea Marele Meteor interiorul bisericii

In sacristia bisericii celei mai mari (42 metri lungime si 24 metri înaltime) se pot vedea mai multe lucruri: craniile celor doi ctitori ai manastirii (Atanassiou si Ioasaf – fostul împarat al Epirului, Ioan VII Palaiologos, care s-a calugarit aici), pastrate în cutii de argint; moaste de sfinti; mitra de aur a primului despot al mânastirii; sortul de aur, cu margaritare al lui Ioasaf, paharul de aur al lui Cantacuzinou; o lucrare microscopica, vizibila doar cu lupa – munca de 12 ani a unui calugar. Biblioteca mânastirii cuprinde peste 500 de manuscrise.

Grecia Meteora manastirea Marele Meteor scripete de urcat calugarii cu plasa

Grecia Meteora manastirea Marele Meteor scripete de urcat calugarii cu plasa

Pâna în anul 1923, urcarea se efectua cu un sir de scari de vânt si cu plasa de pescar. Mai târziu, s-au cioplit în stânca tuneluri întunecoase si scari.

Tot povestindu-va, am uitat un lucru: atât barbatii cât si femeile trebuie sa fie îmbracati cuviincios. Daca nu faceti acest lucru, toata lumea va fi „fortata” înca de la intrarea în mânastire sa îmbrace câte ceva: barbatii niste salvari (daca aveti pantaloni lungi pe voi este ok) iar fetele niste fuste lungi, cam urâtele, plus ceva care sa le acopere umerii si bratele goale. Daca fetele au pantaloni pe ele, iarasi nu pot intra în mânastire decât daca îmbraca o fusta, pe care o gasesc la intrare.

Grecia Meteora manastirea Marele Meteor coborarea de la manastire spre parcare

Grecia Meteora manastirea Marele Meteor coborare

Restul mânastirilor nu le-am vizitat asa ca voi scrie câte ceva despre ele, pentru a va face o idee referitor la ceea ce va asteapta acolo, folosindu-ma de ghidul cumparat de la standurile aflate în fata Marelui Meteor.

Grecia Meteora alte mânastiri

Mânastirea Varlaam – ctitorita în jurul anului 1350 de catre calugarul Varlaam. Dupa moartea sa, timp de 200 de ani nu a mai locuit nimeni aici. Apoi sosesc doi frati bogati, Nectarios si Theofanis, care reconstruiesc biserica Trion Ierarhon, construita de Varlaam si ridica înca doua biserici.

Mânastirea Aghias Triados – este construita pe cea mai frumoasa stânca a Meteorei, loc fara comparatie în pitoresc si frumusete. De sus, de pe stânca, cei care au ajuns acolo spun ca peisajul este unic, ai senzatia ca esti un meteorit în vid, de la cei 400 de metri înaltime. La mânastire se ajunge cu ajutorul unei scari moderne, cu 140 de trepte.

Mânastirea Aghiou Stefanou – se afla în partea cea mai sudica a Meteorei, legându-se de partea opusa cu ajutorul unui pod permanent în lungime de 8 metri, care în trecut era pod mobil. Arata ca o fortareata si fost cea mai bogata mânastire a Meteorei. Datorita accesului facil, se crede ca a fost locuita înainte de anul 1200 d.Chr. Aici a locuit în 1333, pentru scurt timp, regele Bizantului, Andronicus al III-lea Paleologos, care a facut multe donatii mânastirii, în bani si pamânturi.

Mânastirea Aghiou Nikolaou Anapafsa – este prima mânastire pe care o vezi urcând spre Meteora si este cocotata pe o stânca gigantica, batuta de vânturi. A fost construita de mitropolitul Larisei, Dionisso, în anul 1527 d.Chr si are picturi ale unui celebru artist postbizantin din Creta, pe numele lui Theofani. Datorita pozitiei, multi ani nu a fost locuita, însa de curând a fost renovata si consolidata, fiind deschisa publicului.

In toate mânastirile veti vedea picturi bisericesti, manuscrise rare, frumos desenate, diverse obiecte bisericesti, de la îmbracaminte pâna la obiecte liturgice.

Mai e ceva: pe stânci veti vedea din loc în loc scari din lemn rupte, altele atârnând pur si simplu pe pereti. Veti vedea si diversele încercari de-ale calugarilor de a scobi stânca, pentru a-si face un culcus.

Program de vizitare (2018):

Orar de vara (01.04.2018 – 31.10.2018):

Mânastirea Marele Meteor (Metamorfoseos): 9:00 – 16:00; închis Marti

Mânastirea Varlaam: 9:00 – 16:00; închis Vineri

Mânastirea Roussanou: 9:00 – 14:00; închis Miercuri

Mânastirea Aghiou Nicolau Anapafsa: 8:00 – 16:00; închis Vineri

Mânastirea Aghiou Stefanou:  9:00 – 13:30 si 15:30 – 17:30; închis Luni

Mânastirea Aghias Triados: 9:00 – 17:00; închis Joi

Orar de iarna (01.11.2018 – 31.03.2019):

Mânastirea Marele Meteor (Metamorfoseos): 9:00 – 15:00; închis Marti si Miercuri

Mânastirea Varlaam: 9:00 – 15:00; închis Joi si Vineri

Mânastirea Roussanou: 9:00 – 14:00; închis Miercuri

Mânastirea Aghiou Nicolau Anapafsa: 9:00 – 16:00; închis Vineri

Mânastirea Aghiou Stefanou:  9:30 – 13:00 si 15:00 – 17:00; închis Luni

Mânastirea Aghias Triados: 9:00 – 16:00; închis Joi

(sursa)

O relatare foarte frumoasa despre Meteora puteti gasi pe blogul lui Adrian LazaricaTurism cu familia prin lumea larga

Coordonate GPS:  39°42′51″N   21°37′52″E

Cum se ajunge la Meteora: înainte de a va apropia de Salonic (Thessaloniki), intrati pe autostrada A2 (se numeste Egnatia Odos) si mergeti pe ea cam 165 km (1 ora si 30 minute), apoi vedeti pe dreapta, din 500 în 500 de metri, indicatorul spre Grevena South (din când în când apare si indicatorul spre Meteora), unde o veti lua la dreapta si veti iesi de pe autostrada. Urmariti tot timpul indicatorul spre Meteora (de culoare maro). De la Grevena pâna la Meteora mai sunt 70 km (o ora de mers). In total, de la Salonic pâna la Meteora sunt cam 230 km (2 ore si 30 minute).

Cazare gasiti în orasul Kalambaka (Kalampaka), la diversele pensiuni si hoteluri din oras.

Sursa folosita: pliant în limba româna cumparat de la fata locului, „Meteora, stâncile sfinte si istoria locului”

5 comments

  1. Inedit si interesant acest blog. Felicitari!

  2. Iti multimesc pentru aprecieri si-mi pare bine ca ai avut rabdare sa citesti întreg articolul. Imi place sa povestesc în stilul meu ceea ce am vazut, mai aproape de cititor, ca si cum acesta s-ar afla acolo, iar cand o fac nu ma mai poate opri nimeni…:)

  3. imi pare util materialul, in special daca te hotarasti sa vezi Meteorele pe cont propriu

  4. Un articol cu informații foarte utile. Felicitări!

  5. Multumesc Florin!

    Iti citesc cu incantare articolele de fiecare data, stilul tau fiind exact pe gustul meu, iar informatiile pretioase.

    Desi am mai fost la Meteore, avem programata inca o vizita si pentru anul acesta, iar faptul ca mi-ai atras atentia asupra programului Manastirilor, m-a determinat sa reconfigurez putin zilele si sa aleg o cazare in Arachova in loc de Delphi, in detrimentul unei ultime zile de plaja. Da, nu are legatura cu Meteora, dar venind dispre Peloponez, pentru noi conteaza.

    Iti doresc vacante frumoase si ma mut la articolele despre Peloponez.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*