Brâncusi – Coloana Infinitului

Un tur de forta si cum am ajuns la Târgu Jiu

„Am slefuit materia pentru a afla linia continua. Si când am constatat ca n-o pot afla, m-am oprit; parca cineva nevazut mi-a dat peste mâini.”

(Constantin Brâncusi)

Constantin Brancusi

Constantin Brancusi in atelierul sau din Paris

Se pare ca Constantin Brâncusi nu a dorit ca cele trei sculpturi monumentale aflate la Târgu-Jiu sa poarte denumirile pe care le stie toata lumea.

Când am facut calatoria de aici am ajuns si la Târgu-Jiu în dupa-amiaza aceleiasi zile, dupa ce trecusem pe la Pestera Polovragi si pe la Mânastirea Horezu.

La Pestera Polovragi, ca de obicei în toate pesterile din România, ghidul ne-a turnat vrute si nevrute despre… Zalmoxe (Zalmoxis).

Oriunde te-ai duce prin tara, pâna si prin Maramures sau Delta Dunarii, afli de la ghidul oricarei pesteri ca Zalmoxe a disparut 3 ani în pestera respectiva.

Realitatea o stie toata lumea: Pestera Ialomicioarei (oare?) este cea în care a disparut marele preot si zeu.

Peste câtiva kilometri urma Pestera Muierii însa nu am vizitat-o deoarece am presupus deja ca Zalmoxe disparuse si aici 3 ani de zile.

La Horezu, în localitate, gasiti în fata caselor diversilor mesteri populari foarte multe obiecte din ceramica renumita în toata lumea (un al doilea centru renumit de ceramica gasiti la Corund, în Ardeal).

Am cumparat oale, farfurii, pasarici care cânta trilulilu daca le umpleai cu apa, apoi am vizitat Mânastirea Horezu, frumoasa (predomina culoarea galbena) impresionanta, patrimoniu UNESCO.

Apoi ne-am îndreptat spre Târgu Jiu, pentru a vizita sculpturile lui Constantin Brâncusi.

Manastirea Horezu intrarea in manastire

Manastirea Horezu intrarea

Memento Constantin Brâncusi

Repede, câte ceva despre Brâncusi, pentru a va introduce în tema:

– Constantin Brâncusi s-a nascut pe 19 februarie 1876, în Hobita, judetul Gorj, România, fiind unul dintre cei mai mari artisti în sculptura contemporana pe care România i-a daruit omenirii .

– Urmeaza Scoala de Arte si Meserii din Craiova, apoi vine în Bucuresti si absolva Scoala de Belle-Arte în 1902, dupa care pleaca în 1905 la Paris, pe jos, la binecunoscuta Ecole Nationale Superieure des Beaux-Arts, unde si lucreaza în atelierul lui Antonin Mercie.

Despre drumul pe jos pâna la Paris, avea sa-si aminteasca la varsta de 62 de ani: „ceea ce m-a sustinut în tot drumul pe care l-am strabatut, a fost sentimentul acesta al propriei raspunderi în fata oricarei fapte si al bucuriei depline în fata oricarui lucru.”

Tot în aceasta calatorie primeste de la un elvetian o carte despre marele iluminat tibetan Milarepa, ce devine cartea sa de capatâi, în care-si afla confirmarea propriei sale cai: aspiratia catre sublimarea si iluminarea materiei, nazuinta catre puritate si absolut.

– La Paris refuza sa lucreze pentru Auguste Rodin, în atelier rostind celebrele vorbe: „Rien ne pousse a l’ombre des grands arbres” („Nimic nu creste la umbra marilor copaci.”).

Hobita judetul Gorj casa natala Constantin Brancusi

Hobita judetul Gorj casa natala Constantin Brancusi

– Ca urmare a unei comenzi, realizeaza în 1908 Sarutul, monument funerar în cimitirul Montparnasse. Acesta este primul pas important spre claritate si simplitate, spre o reducere a formei la esenta.

– In 1914, Brâncusi deschide prima sa expozitie în SUA la Photo Secession Galleyr din New York.

Muzeul National de Arta Moderna din Paris (Centrul Georges Pompidou) are foarte multe lucrari importante de-ale lui Brâncusi, lasate mostenire de acesta.

– Artistul moare pe 16 martie 1957, la Paris, Franta, fiind îngropat în cimitirul Montparnasse. Bolnav fiind, a refuzat internarea în spital, rostind înca o fraza ramasa celebra: „Ei bine, eu îl voi aştepta, oricum, pe bunul Dumnezeu la mine, în atelierul meu”.

– In anul 1964, în Romania, Brâncusi este, în sfârsit, numit si recunoscut un fel de geniu national, ansamblul monumental de la Targu-Jiu cu Coloana infinitului, Masa tacerii si Poarta sarutului, fiind dat spre amenajare dupa aproape 25 de ani de paragina.

Constantin Brancusi interior atelier Paris

Constantin Brancusi interior atelier Paris

Pentru cine are chef si timp sa afle mai multe despre Brâncusi, gasiti o biografie bine documentata pe Wikipedia.

O noua teorie privind numele celor trei sculpturi monumentale

Si acum sa revenim la oile noastre: în urma cu câtiva ani, circula pe net un mail care atragea atentia asupra schimbarii numelor originale ale sculpturilor brâncusiene, nume cu care Brâncusi nu ar fi fost de acord. Pe scurt, ce se spunea în acel mail:

– un profesor, Matei Stoicoiu, pe când se plimba prin parcul de la Târgu Jiu l-a întâlnit pe Brâncusi. L-a întrebat de ce a venit aici, iar acesta i-a spus ca vrea sa cerceteze locul unde urma sa amplaseze niste monumente comandate în memoria eroilor cazuti în primul razboi mondial.

– Profesorul i-a facut cunostinta si cu baiatul sau, doctorul Traian Stoicoiu, care a ramas profund impresionat de acesta.

– Despre aceasta întâmplare, Traian Stoicoiu i-a povestit inginerului Liviu Popp (care s-a stins din viata în anul 2008), cel care se afla la originea lansarii scrisorii pe internet, spunându-i ca adevaratele nume ale sculpturilor au fost schimbate de comunisti.

– Coloana fara sfârsit ar fi trebuit sa se numeasca „Coloana sacrificiului infinit”, sacrificiu dat de eroii nostri.

– Al doilea monument, asa cum l-a conceput Brâncusi, este o masa înconjurata de 12 scaune. Deci nu Masa tacerii, ci „Masa apostolilor neamului”, în mijloc aflându-se însusi Iisus Hristos.

– Al treilea monument arata ca o poarta, dar nici pe departe nu este asa ceva. Nu se numeste Poarta sarutului, caci nu are nicio legatura cu memoria eroilor, ci „Monumentul întregirii neamului”, deoarece fiecare stâlp este alcatuit din 4 stâlpi uniti sus cu o grinda. Sarutul mai înseamna si unitate, reprezentând 8 regiuni care trebuiau sa se alipeasca patriei mame, România.

Toate aceste opinii au fost demontate bucata cu bucata de profesorul de matematica Nicolae Tomoniu

Constantin Brancusi atelierul din Paris

Constantin Brancusi atelierul din Paris

Inceputul construirii celor trei sculpturi si simbolistica lor

Cele trei lucrari au fost construite la initiativa Aretiei Tatarescu (prin Societatea „Liga Nationala a Femeilor Gorjene”) în 1937, care i-a acordat lui Brâncusi deplina libertate de actiune si l-a ajutat sa obtina sprijinul financiar necesar, initial, ansamblul de la Târgu-Jiu fiind destinat cinstirii memoriei eroilor gorjeni.

Insa Brâncusi a preluat tema si a dus-o de la lumesc la transcendent: „Aceasta coloana nu este un obelisc pe care sa fie înscrise faptele razboinice ale cuiva. Aici e o gândire profunda…”; „Aceasta sculptura va apartine tuturor timpurilor, din pricina ca am despuiat forma esentiala de toate trasaturile care ar putea sa va povesteasca de vreo anumita epoca sau de vreo perioada de ani.”

Pun aici si putina simbolistica, cu ajutorul lui Ion Ghinoiu: „Din punct de vedere etnologic, monumentele de la Târgu-Jiu sunt reprezentari cosmice ale vietii umane, începând cu nasterea, simbolizata de Masa Tacerii si încheind cu trecerea în nefiinta, simbolizata de Coloana fara sfârsit (o stilizare a stâlpilor funerari din sud-estul României). Distanta dintre ele, care reprezinta timpul vietii umane este întrerupta de Poarta Sarutului, simbolul casatoriei si începerii unui nou ciclu al vietii.”

Personal, mi se pare nefiresc ca denumirile monumentelor dedicate eroilor din primul razboi mondial sa nu contina niciunul din cuvintele: eroi, românesc, neam, sacrificiu.

Totodata consider ca daca s-ar fi schimbat denumirea celor trei sculpturi, maestrul ar fi notat undeva (scrisoare, schita, fila de carte, memorii etc) despre supararea lui în ceea ce priveste numele lor.

Orasul Targu-Jiu – Coloana fara sfârsit

Orasul Târgu-Jiu m-a impresionat prin frumusetea si curatenia lui (ca si orasul Deva, vizitat a doua zi).

Am gasit repede o parcare si am luat-o pe jos, spre parcul unde se aflau amplasate sculpturile, mai întâi în parcul Coloanei fara sfârsit, apoi în Gradina Publica, urmatoarele doua: Poarta Sarutului si Masa Tacerii.

Targu Jiu Coloana Infinitului

Targu Jiu Coloana Infinitului

Cele trei componente sculpturale monumentale sunt dispuse pe aceeasi axa, orientata de la apus spre rasarit, cu o lungime totala de 1.275 m.

Esoteristii spun ca la alegerea locatiilor Brâncusi s-ar fi folosit de putzari (cei care cauta izvoare de apa dulce cu ajutorul unei ramuri de alun, sub forma literei Y).

Tot esoteristii mai spun ca ansamblul de la Târgu-Jiu este un adevarat centru de energie spirituala a României sau un aparat urias folosit pentru comunicarea cu fiintele galactice.

Esoterismul lui Brâncusi este foarte complex si niciun critic de-al lui nu l-a putut cuprinde vreodata.

De exemplu (ca sa dau doar un exemplu), Coloana infinitului seamana cu stâlpii funerari dacici, reprezentând nemurirea, dacii asezând în vârful stâlpului un porumbel (sufletul omenesc – Pasarea Maiastra a lui Brâncusi) care se pregateste sa-si ia zborul.

Targu Jiu Coloana Infinitului

Targu Jiu Coloana Infinitului

In jurul Coloanei gazonul era perfect tuns si foarte multe persoane o înconjurau încet-încet, o admirau, se fotografiau, gesticulau sau se apropiau de ea, uitându-se spre vârful ei, pentru a descoperi infinitul.

Parcul din Targu Jiu, in fata Coloanei Infinitului

Parcul din Targu Jiu, in fata Coloanei Infinitului

Coloana a fost turnată în fonta în septembrie 1937 la Atelierele Centrale din Petrosani, fiind alcatuita din 17 module romboidale.

Fundatia din beton, care ajunge la adâncimea de 5 metri, are forma de trunchi de piramida, cu baza mare de 4,5 metri, orientata în jos.

Targu Jiu Coloana Infinitului inceperea constructiei

Targu Jiu Coloana Infinitului inceperea constructiei

Este înalta de 29,33 metri iar greutatea totala a Coloanei este de 29.173 kg. În anii ’50, sub influenta rusilor, guvernul comunist român a planuit sa demoleze coloana, considerând ca sculptura lui Brâncusi ar fi un exemplu de sculptura burgheza.

Cu toate acestea planul n-a fost pus niciodata în aplicare.

Între anii 1998 si 2000, întreg ansamblul sculpural a fost restaurat prin intermediul unei colaborări între Guvernul României, Fondul Mondial al Monumentelor (600.000 dolari), Banca Mondială (6.000.000 dolari) si alte grupuri românesti si internationale.

Targu Jiu Coloana Infinitului montaj de proba

Targu Jiu Coloana Infinitului montaj de proba

Orasul Targu Jiu – Poarta Sarutului

Ne-am urcat în masini si peste cateva minute poposeam în Gradina Publica.

La Poarta Sarutului, aglomeratie mare, toata lumea dorea sa se fotografieze, în contrast cu Masa Tacerii, care era parasita, singura cu Jiul aflat alaturi.

Odata facuta poza, oamenii nu plecau, parca rasuflau usurati ca s-au pozat cu iubita, iubitul, copii, neamul si ce-o mai fi fost pe acolo.

Aproape ca ne rugam de ceilalti sa plece, pentru a ne putea fotografia si noi (deh, nu în fiecare zi ajungi la Târgu-Jiu).

Sub arcada ei, tinerii casatoriti vin glont de la Primarie, pentru a întari prin sarut ceea ce ofiterul starii civile a unit pe hârtie.

Este un loc unic în lume, deoarece este în acelasi timp un loc al dragostei dar si un loc al artei.

Poarta a fost finalizată la 20 septembrie 1938, este sculptata în piatra poroasa si este formata din coloane groase, paralelipipedice.

Coloanele sprijina o arhitrava cu dimensiuni mai mari decât ale coloanelor, având latimea de 6,45 metri, înaltimea de 5,13 metri si grosimea de 1,69 metri.

Constantin Brancusi Poarta Sarutului Targu Jiu

Constantin Brancusi Poarta Sarutului Targu Jiu

Orasul Targu Jiu – Masa Tacerii

Am parcurs si distanta scurta pâna la Masa Tacerii (lucrata în calcar) si care reprezinta masa de dinaintea confruntarii cu batalia la care urmau sa participe soldatii.

Daca mai tineti minte filmele rusesti, înainte de a pleca de acasa, soldatii si membrii familiei se asezau pe scaune, în jurul mesei, uitându-se unul la celalalt pret de câteva secunde, pentru a avea întiparita în memorie o ultima imagine a celor dragi.

Nu stiu de ce, dar am parcurs aceasta distanta cu pasi micuti, dintr-odata nu ne mai grabeam, desi aveam Masa tot timpul în fata ochilor.

Pâna la ea, pasim pe Aleea Scaunelor, alt element al ansamblului de la Târgu Jiu, scaune sculptate tot sub forma de clepsidre.

Masa era singura, nimeni nu dorea sa se aseze pe una din cele douasprezece clepsidre care simbolizeaza curgerea timpului, pentru a face o fotografie.

Stai si te întrebi la ce s-o fi gândit Brâncusi atunci când a faurit-o: la fii lui Iacov (12 fii, care sunt la originea celor 12 semintii ale lui Israel), la semnele zodiacului (12 la numar) sau la apostolii lui Iisus (si ei 12 la numar), Iisus fiind reprezentat de Masa însasi.

Constantin Brancusi Masa Tacerii Targu Jiu

Constantin Brancusi Masa Tacerii Targu Jiu

Ne-am odihnit în parcul racoros si am admirat lenevia Jiului. Ne-am învârtit fara rost în jurul Mesei, neîndraznind sa ne asezam pe una din clepsidre.

Dupa o jumatate de ora, am luat-o spre salbatica Valea Jiului, unde demonul frumusetii pândeste la fiecare pas.

Deoarece se însera, trebuia musai sa gasim o cazare pe undeva. Nu ne rezervasem nimic din timp si mizam pe faptul ca vom gasi ceva la fata locului.

In cautarea cazarii, am trecut prin Sântamaria-Orlea, am vazut biserica doar pe afara (castelul nu l-am vizitat, desi am auzit ca este foarte frumos) si, într-un sfârsit, am gasit cazare la o pensiune aflata la iesirea din Hateg, în apropierea rezervatiei de zimbri.

Eram obositi din cale afara, abia asteptam sa ne delectam cu tuica de Razvad si cu berile aflate în gentile frigorifice. A doua zi urma sa vizitam:

Biserica misterioasa din Densus
– Sarmizegetusa Ulpia Traiana
– Castelul Huniazilor din Hunedoara
– Cetatea Devei
– Alba-Iulia.

In final, am tinut neaparat sa adaug ceva ce a dat de gândit multora. Dupa ce a plecat din România, în 1938, atunci când s-a referit la sculpturile de la Târgu Jiu, Constantin Brâncusi a rostit misterios:

„Nici nu stiti ce va las aici!”

Surse folosite:

 Wikipedia – Constantin Brancusi

 Santamia forum – un adevar despre Brancusi (site-ul nu mai exista)

Prof.Tomoniu – Brancusi

Au fost folosite fotografii de aici:

Panoramio (atelierul din Paris)

Daca doriti o cazare în Târgu-Jiu, pentru a admira si studia în liniste sculpturile monumentale ale lui Brâncusi, puteti rezerva aici.

Coordonate GPS:  45°02′02″N    23°16′29″E

5 comments

  1. Multumesc pentru aprecieri! Nu am restrictionat nimic la adaugarea de comentarii, inclusiv anonimii putand posta aici 🙂 Poate in WordPress este mai simplu…

  2. Frumos articol!! Dar cam greu de facut comentarii pe blogul tau, de ce?

  3. Super prezentare a locurilor vizitate, poze superbe:D

  4. Sarbu Gheorghe PTF

    Placuta inspiratie de prezentator a operelor lui Brancusi fixate pe pamant gorjenesc. Pentru „Coloana Sacrificiului Infinit” imi permit o sugestie care, cred eu, ar fi mai apropiata de firea mereu tânara a acestui titan: „Coloana Recunostintei Infinite Dedicata Strabunilor Iubitori de Neam,de Glie si Tara”.

  5. Exelente informatii despre operele brancusiene de la Targu Jiu. Eu nu am ajuns la Densus, insa sper sa remediez situatia!
    Apropo, de drumul dvs. inapoi din Croatia, pe clisura sarbeasca, am vazut acum cateva zile,la TV imagini cu drumurile distruse, de inundatii, la Orsova si Eselnita; e cam riscant sa mergi pe ploi mari in zona!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*