Sfinxul Babele Crucea Caraiman

(timp citire 12 minute)

O vizita la Sfinx Babele Crucea Caraiman

(nota: vezi update-ul de la sfârsitul articolului)

Intr-o duminica ne-am hotarât rapid sa dam o fuga pe platoul Bucegilor, platou care se afla foooooarte departe de Târgoviste, la o ora si jumatate de mers cu masina, pentru a vedea Sfinxul Babele Crucea Caraiman. Ne-a mai încurajat si faptul ca de la Cabana Cuibul Dorului s-au asfaltat câtiva kilometri de drum forestier (actualul Transbucegi).

Daca plecati de la Sinaia spre Târgoviste, cabana de mai sus o gasiti la 7 km de la iesirea din Sinaia, chiar la terminarea serpentinelor de pe Muntele Paduchiosu. Insa trebuie sa fiti atenti deoarece indicatorul de luare la dreapta este amplasat foarte din scurt si puteti avea fericita sansa sa-l ratati.

Drumul pe Transbucegi spre Babele si Sfinx

Dinspre Târgoviste (sau pentru cei care veniti dinspre Bucuresti, Pitesti, Craiova), mergeti spre drumul spre Sinaia, treceti de faimosul sat Glod (vezi filmul Borat), treceti de localitatea Moroieni si urcati serpentinele pâna la Cabana Cota 1000. De la aceasta cota mai mergeti înainte, spre Sinaia, cam 200-300 de metri si imediat o sa va apara în fata devierea cu indicatorul „Hotel Pestera” sau „Cabana Piatra Arsa”.

Muntii Bucegi transbucegi la coborare

Muntii Bucegi – Transbucegi

Drumul asfaltat este foarte bun dar si… periculos. De ce? Uite d’aia: are portiuni atât de înguste încât un Matiz si un Logan se vor bate cu siguranta pentru a trece primul (bineînteles ca nu stiu cine va castiga: Micul Gigant sau Autobuzul Romanesc?).

Alt motiv: lipsa cu desavârsire a parapetilor, asa ca persoana din dreapta soferului va avea parte la coborâre de senzatiile cele mai tari cu putinta, atunci când va vedea haul, abisul, prapastia sau cum sa mai numiti chestia aia demna de un thriller care i se casca în lateralul drumului (daca vreti sa va razbunati pe nevasta sau pe soacra, puneti-o pe scaunul din dreapta voastra). Eu îi recomand sa închida ochii… Inca o data, soferi: atentie la furatul peisajului!

Muntii Bucegi transbucegi

Muntii Bucegi – Transbucegi

Bifurcatia de la Cabana Dichiu

Dupa ce treceti de aceasta portiune superba, ajungeti la Cabana Dichiu iar aici veti gasi o bifurcatie: la dreapta o luati spre platoul Bucegilor, spre Cabana Piatra Arsa („cabana” este impropriu spus, este un complex sportiv, cu stadion de fotbal cu tot) iar la stânga o luati spre mirifica si salbatica Vale a Ialomitei (pe vremea când era ministrul turismului, doamna Udrea i-a pus gând rau, în sensul includerii Vaii Ialomitei în circuitul turistic: drum asfaltat, cabane, statiune turistica, telescaune, teleschiuri, pet-uri, gunoaie, cutii de bere si alte minunatii).

Muntii Bucegi Cabana Dichiu

Muntii Bucegi Cabana Dichiu

Muntii Bucegi transbucegi drumul spre cabana Piatra Arsa

Muntii Bucegi transbucegi drumul spre cabana Piatra Arsa

Parcarea de la Cabana Piatra Arsa si drumul spre Babele

De la Cabana Dichiu mai facem cam 20 de minute si ajungem la complexul de la Piatra Arsa. Aici gasim un fel de parcare, de fapt un drum mai lat, unde toata lumea îsi lasa masinile, dar nu din dragoste pentru munte ci datorita faptului ca drumul este foarte greu de strabatut pâna la Cabana Babele. Te mai opreste si un indicator: „Rezervatia naturala Bucegi. Intrarea în rezervatie cu masina se pedepseste cu amenda între 1500 – 3000 lei”.

Muntii Bucegi Cabana Piatra Arsa

Muntii Bucegi Cabana Piatra Arsa

Aiurea! O groaza de gipane o iau înainte, urmate de Loganuri fortoase. Loganurile le gasim mai încolo, la 200 de metri departare, oprite din cauza de gropi si din cauza de bolovani, care stau drept pavaza în calea masinilor care ar fi avut chef sa mearga mai departe. Bineînteles ca de vina este ministerul turismului, care nu a dat ordin sa fie dati bolovanii la o parte. Caci pentru ce s-a construit drumul spre Cabana Babele, nu pentru masini? Ei comedie…

Muntii Bucegi drumul spre Babele Sfinx Crucea Caraiman

Muntii Bucegi drumul spre Babele Sfinx Crucea Caraiman

Desi este întortocheat, acest drum nu dureaza mai mult de o ora. Toti „prostii” (dâmboviteni, prahoveni, brasoveni si bucuresteni) care si-au lasat masinile în apropierea Pietrei Arse, îsi continua urcusul pe aceste serpentine domoale, sau taie poteca de-a curmezisul, pe stânca. Din când în când, trebuie sa se dea la o parte deoarece „desteptii” calare pe gipane îsi cer tainul, cu praf cu tot, ignorând rugamintea de pe placuta, de a nu intra în rezervatie cu masina personala.

Muntii Bucegi drumul spre Babele si Sfinx de la Piatra Arsa in sus

Muntii Bucegi drumul spre Babele si Sfinx

Babele si Cabana Babele

Ajunsi la Cabana Babele, începe miracolul: nimeni nu se simte obosit! Este un aer extraordinar, încarcat cu ozon. In departare, vedem calare pe Sfinx un cretin care vrea sa se fotografieze stând în cap sau în mâini, sus de tot, pe crestetul megalitului. Cred ca România se va (mai) schimba doar odata cu schimbarea educatiei si a mentalitatii de smecheras. Cu cât vom fi mai educati, cu atât ne va fi mai bine, ca popor (vezi Germania, Elvetia si Japonia, exemple luate aiurea).

Muntii Bucegi Cabana Babele si statia de telecabina

Muntii Bucegi Cabana Babele si statia de telecabina

Gardul de la Babele este rupt pe alocuri caci toata lumea vrea sa se urce pe Babe, altfel n-ar fi veridica fotografia facuta acolo. Babele au fost supranumite „Altarele ciclopice din Caraiman”, fiind închinate Pamântului si Cerului, Soarelui si Lunii ca si lui Marte, zeu al razboiului si al agriculturii.

Muntii Bucegi Babele si Sfinxul (in departare)

Muntii Bucegi Babele si Sfinxul

Sfinxul din Muntii Bucegi si misterul sau

La Sfinx este aglomeratie, asa ca trebuie sa astepti minute bune pentru a se elibera sculptura faimoasa si pentru a putea fi fotografiata pe îndelete. Unii spun ca este vorba doar de eroziune. Eu nu cred. Sfinxul sta acolo de mii de ani. Cine poate sti cum arata, de exemplu, acum 2.000 de ani? Sau acum 12.000 de ani, pe vremea Potopului?

Masuratorile geodezice, aparate foto care îsi descarca singure acumulatorii, fotografii care ies voalate, busole care o iau razna, faptul ca te simti întinerit în apropierea lui, faptul ca nu esti deloc obosit atunci când ajungi lânga faimosul obiectiv turistic spune multe, pentru cine vrea sa asculte.

Muntii Bucegi Sfinxul - megalit

Muntii Bucegi Sfinxul

In jurul Sfinxului gasesti ceea ce gasesti doar în muntii României si nu gasesti nicaieri în lume: pet-uri si cutii de bere. Ba mint: mai gasesti si cioburi de la sticlele de sampanie, sparte de stânci în seara anului nou, pentru a fi alungate necazurile anului ce tocmai a trecut.

Pentru cei care nu stiu (nici eu nu stiam, stati linistiti, pâna ce nu m-am documentat), Sfinxul din Muntii Bucegi este un megalit (monument preistoric, funerar sau religios, din neolitic sau din epoca bronzului), situat la 2.216 metri altitudine. Asa ca daca nu stiati, odata ajunsi pe Platoul Bucegilor (Sfinxul Babele si Crucea de pe Caraiman), va aflati la peste doi kilometri deasupra nivelului marii.

Muntii Bucegi Sfinxul din spatele megalitului

Muntii Bucegi Sfinxul vedere din spatele megalitului

Conform Wikipedia, asemanarea sa cu un Sfinx egiptean (un leu cu cap de om, aflat în pozitia asezat), daca este privit din anumite unghiuri, cât si legendele si istoria locului, au facut ca aceasta formatiune geologica sa devina o atractie turistica importanta a României.

In muntii României exista si alti megaliti care poarta denumirile de sfincsi: Sfinxul de la Toplet, Sfinxul de la Stanisoara, Sfinxul de la Piatra Arsa, Sfinxul Bratocei, Sfinxul de la Pietrele lui Solomon etc. Cea mai veche fotografie a sfinxului dateaza din anul 1900 si prezinta Sfinxul vazut din fata. Explicatia fotografiei: „Babe din Caraiman”. Prima denumire de Sfinx dateaza din anul 1935, într-un articol din Buletinul Alpin, apoi în 1936 profesorul Alexandru Badaluta îl descrie ca fiind „Sfinxul romanesc”.

Ca un fel de off-topic, mie mi s-a parut ca o alta structura megalitica, vazuta din spate, este asemanatoare Sfinxului din Egipt (vezi fotografia de mai jos). Dar, în fine, fiecare cu perceptia sa.

Muntii Bucegi asemanare cu Sfinxul din Egipt

Muntii Bucegi asemanare cu Sfinxul din Egipt

A douasprezecea planeta (Nibiru)

Scriitorul de origine evreiasca, Zecharia Sitchin, descrie într-o carte fabuloasa, „A 12-a planeta” cum acum 450.000 de ani o rasa de extrateresti (faimosii anunnaki din scrierile sumeriene) a aterizat pe Pamânt în cautarea unui minereu pretios pentru scopurile lor.

Pentru a extrage acest minereu (aur, în special), anunnaki aveau nevoie de muncitori, astfel încât au încercat diverse combinatii genetice cu humanoizii gasiti la fata locului (zona dintre fluviile Tigru si Eufrat, din Irak) si de aici au rezultat ghiciti ce: sfincsii, centaurii, minotaurii etc., pâna ce au reusit sa produca primul muncitor, homo erectus, capabil sa extraga minereul pentru care au venit aici.

Timp de multe sute sau mii de ani, oamenii au convietuit alaturi de aceste greseli genetice, introducându-le în legendele care au fermecat copilaria unora dintre noi, care au avut chef sa citeasca mitologiile antice si nu sa se joace pe calculator. O referinta foarte buna este serialul Battlestar Galactica, un serial plin de adrenalina în care se povestesc, pas cu pas, peripetiile prin care trec primii civilizatori umani de acum 150.000 de ani.

Shambala si Gura de Rai

Parapsihologii si persoanele cu capacitati extrasenzoriale descriu portiunea aflata între megalitii Bucegilor si zona Pesterii Ialomicioarei ca fiind o zona extraordinara atât pentru psihic, cât si pentru sanatate dar si o poarta catre Shambala (un regat mitologic care se presupune ca s-ar afla în interiorul Pamântului; spre acest regat subteran duc câteva tunele, unul dintre acestea aflându-se în Bucegi).

Exista zone interzise (pazite de jandarmi) dar si asa-numitele „guri de rai”, unde te încarci cu energie. Americanii au încercat sa cerceteze zona prin anii ’90, israelienii au încercat si ei sa ajunga aici (vezi elicopterul prabusit la Fundata, în anul 2010). Apropo, ce facea elicopterul în Muntii Bucegi? Cartografiere… Gata cu divagatiile. Imi place sa-mi pun imaginatia la lucru, nu ma luati în serios.

Vedeti si cartile controversate ale lui Radu Cinamar (gurile rele zic ca Radu Cinamar reprezinta un grup de oameni si nu un singur scriitor), carti referitoare la enigmele Muntilor Bucegi, mai ales cartea „Viitor cu Cap de Mort”. Dezbateri aprinse referitoare la cartile acestui autor (sau grup de autori) puteti gasi pe site-urile Rufon, Softpedia si Santamia.

Muntii Bucegi Cabana Babele telecabina

Muntii Bucegi Cabana Babele telecabina

Drumul spre Crucea de pe Caraiman

Bun, este ora 14:00. Mergem si la Crucea de pe Caraiman? Grupul nu prea are chef, nori grei si nervosi acopera întreg platoul iar zecile de oameni aflati aici sunt deja zgribuliti si suparati din cauza norilor, care sunt cat p’aci sa strice o zi foarte frumoasa. La meteo spunea ca va fi o zi senina si culmea este ca în jurul norilor care s-au îngramadit deasupra noastra cerul este absolut senin. S-o fi suparat Zalmoxe pe noi din cauza gunoaielor pe care le lasam în urma noastra pe pamântul sfânt? Nu stiu.

Intrebam câtiva turisti care coboara de la Cruce si ei ne spun ca pâna acolo facem în jur de 50 de minute, maxim o ora. „Alta data!”, hotaraste grupul. „Mai venim pe aici!”, se aud niste voci. Se stie ca „mai venim pe aici” poate însemna peste 10 ani sau niciodata. Trag de toti sa mergem si la Cruce, îi rog sa nu pierdem aceasta ocazie si dintr-o data, ca la un semn, norii se risipesc si apare Soarele, încalzind si detensionând atmosfera creata de norii încarcati de apa.

„Haideti, fratilor, pâna la Cruce!” mai încerc o data. „Facem o ora pâna acolo, stam o jumatate de ora, ne întoarcem si pe la 17:00 suntem la masini. Ce-i atât de greu?” Ma ajuta si copiii, mai întâi Andrei, apoi Maria, si încet-încet maturii cedeaza si o luam pe poteca marcata cu o cruce rosie.

S-au înviorat cu totii, desi se uita speriati la poteca care serpuieste haaaat, în departare! Drumul poate fi parcurs usor, în partea dreapta având Cabana Caraiman iar în stânga releul de televiziune Costila (punct strategic, pazit de o unitate militara).

Muntii Bucegi varful Costila si releul

Muntii Bucegi varful Costila si releul de la Costila

Apropo, de la Cabana Caraiman porneste o a doua poteca, mult mai periculos de strabatut decât aceasta pe care pasim noi (aceasta poteca periculoasa am strabatut-o pe când aveam 14 ani si tin minte ca ma ajutam de un fel de cablu metalic prins în stânca muntelui de catre salvamontisti).

Muntii Bucegi drumul spre Crucea de pe varful Caraiman

Muntii Bucegi drumul spre Crucea de pe Caraiman

Dupa aproximativ o ora ajungem în vârf si suntem martorii unor imagini ce ne taie respiratia. Norii sunt la nivelul ochilor iar jos, în vale, se vede orasul Busteni, ca un micut furnicar. Apoi, dupa o pauza scurta, coborâm spre Cruce.

Muntii Bucegi drumul spre Crucea de pe Caraiman

Muntii Bucegi drumul spre Crucea de pe Caraiman

Crucea Eroilor Neamului de pe Caraiman

Crucea Eroilor Neamului (popular, Crucea de pe Caraiman) este un monument construit între anii 1926-1928 pe Muntele Caraiman, la altitudinea de 2291 m, pentru a cinsti memoria eroilor ceferisti cazuti în Primul Razboi Mondial.

Muntii Bucegi Crucea Caraiman

Muntii Bucegi Crucea de pe Caraiman

Este unica în Europa atât prin altitudinea amplasarii, cât si prin dimensiuni: crucea propriu-zisa are o înaltime de 28 metri si doua brate de câte 7 metri fiecare (ca fapt divers, un fel de râsu’-plânsu’, pe timpul comunistilor, un primar cretin a vrut sa taie bratele laterale si sa-i puna în vârf o stea rosie).

Muntii Bucegi Crucea de pe Caraiman

Muntii Bucegi Crucea de pe Muntele Caraiman

Crucea este executata din profile de otel, fiind montata pe un soclu înalt de 7,5 metri, din beton armat placat cu piatra. In interiorul acestuia se afla o încapere care a adapostit initial generatorul de energie electrica.

Crucea a fost înaltata la initiativa Reginei Maria (care a urmarit îndeaproape executia crucii, pâna la finalizarea ei) si a Regelui Ferdinand I al României, cu scopul de a fi vazuta de la o distanta cât mai mare. Inaugurarea si sfintirea monumentului a avut loc pe data de 14 septembrie 1928, de Ziua Sfintei Cruci.

Monumentul a fost confectionat din traverse metalice îmbinate prin nituire într-o retea. Soclul crucii a fost realizat în anul 1930, din beton armat îmbracat în piatra de calcar fasonata, fiind construit la doi ani dupa sfintirea Crucii pentru o mai buna încastrare a ei, initial Crucea fiind introdusa direct în stânca.

Muntii Bucegi Crucea de pe Muntele Caraiman

Muntii Bucegi Crucea de pe Caraiman

Cum este luminata Crucea de pe Caraiman

Pentru iluminarea crucii, s-a folosit la început un generator de energie electrica (localizat în soclul din beton armat), care alimenta 120 becuri de cate 500 W. In 1938 a fost racordata la sursa cu care era dotata statia de la Costila (2487 m), printr-un cablu subteran.

Pâna în 1948, era luminata de doua ori pe an, la 15 august (Sfânta Maria Mare) si de Inaltarea Domnului (când se sarbatoreste si Ziua Eroilor). In 1990 s-a terminat de montat instalatia electrica si de atunci s-au efectuat mai multe reparatii si înlocuiri de becuri (multi turisti vandalizau Crucea, urcându-se pe ea si spargând becurile).

In anul 2003 instalatia electrica s-a defectat din nou, la repararea ei lucrând mai multe echipe de salvamontisti care au carat sute de kilograme de material. Salvamontistii au înlocuit zeci de becuri, instalatia electrica fiind repusa în functiune în decembrie 2004, racordata la reteaua electrica a orasului Busteni.

Astazi, odata cu lasarea întunericului, Crucea de pe Caraiman este iluminata cu 300 de becuri de câte 500 W fiecare si poate fi vazuta de la zeci de kilometri departare, de pe Valea Prahovei. Exista un nou proiect, care îsi propune sa acopere Crucea Eroilor cu o vopsea fluorescenta, iar asupra ei sa fie proiectat un spot laser.
Daca doriti sa aflati mai multe amanunte despre istoria (dramatica, pe alocuri) a construirii Crucii, cititi pe Wikipedia.

Muntii Bucegi Crucea Caraiman grup turisti

Muntii Bucegi Crucea Caraiman grupul nostru (fara Florinb)

Drumul de întoarcere spre parcarea de la Cabana Piatra Arsa

Noi ne-am rotit ceva timp pe platoul de beton al Crucii, am privit muti de admiratie peisajul extraordinar de la poalele Muntilor Bucegi, apoi am facut cale întoarsa. Drumul de întoarcere a durat mai putin (am coborât, of course), am iesit prin spatele Cabanei Babele, pe la statia de telecabina (grotesc acoperita cu bucati de tabla prinse în cuie) si peste alte patruzeci de minute ne aflam la masini.

Muntii Bucegi Crucea Caraiman orasul Busteni

Muntii Bucegi Crucea Caraiman orasul Busteni

Muntii Bucegi Cabana Caraiman (jos in departare)

Muntii Bucegi Cabana Caraiman

Aici, surpriza: doua masini de Bucuresti, cu tineri în tricouri, blugi si pantofi de lac, alaturi de pustoaice în minijupe si pantofi cu toc… cui! Erau atat de fericiti ca au ajuns pâna aici…

Puneau mâna streasina la ochi, sa vada în ce stare se prezinta drumul spre Cabana Babele. „Mama, ce misto e!”, striga de zor una din fete, admirând peisajul din jur. Era deja ora 17:00, se lasase frigul si stiind ca se întuneca mai devreme, nu am fost curiosi sa vedem daca au ajuns pâna la Sfinx.

Muntii Bucegi harta cabanelor

Muntii Bucegi harta cabanelor

Cabana Complexul Sportiv National PIATRA ARSA

Altitudine: 1950m

Capacitate: 140 locuri, în camere cu 2,3,4,8 si peste 8 paturi (grup sanitar, dus, TV)

Apa curenta, curent electric, încalzire cu gaze naturale.

Restaurant (Mic dejun: 08.00-10.30; Dejun: 10.30-17.00; Cina: 17.00-20.30)

Localizare: Muntele Cocora, pe platoul Bucegi, la jumatatea distantei dintre Babele si Cota 2000.

Acces: vara se poate ajunge cu masina pe drumul asfaltat din Sinaia, sau pe numeroase trasee turistice din Sinaia, Busteni sau Poiana Tapului. Pe timp de iarna, cele mai usoare cai de acces sunt cu telecabina, fie din Busteni prin statia Babele, si apoi un traseu de 2 ore pe platou, fie dinspre Sinaia cu telecabina pâna la Cota 2000, apoi un traseu de 2 ore pe platou.

Cabana BABELE

Altitudine: 2206 m
Capacitate: 108 locuri în camere cu 2 – 12 paturi

Bufet si restaurant cu autoservire permanenta

Lumina electrica de la retea publica

Toaleta si apa curenta

Incalzire cu gaze naturale si calorifere

Cabana CARAIMAN

Altitudine: 2025 m.

Capacitate: 32 de locuri.

Apa de izvor (temporar).

Incalzire cu gaze naturale.

Terenuri de schi, pentru avansati si începatori, în apropierea cabanei (sezon 1 decembrie—30 aprilie).

Staţii C.F.R. apropiate: Busteni si Sinaia, pe linia Bucuresti—Brasov.

Poteci de acces pe platou:

Din Busteni (alt. 883 m) – poteca marcata cu triunghi albastru pe vaile Urlatoarea Mica si Urlatoarea Mare pâna în apropiere de cantonul Jepi. In continuare, o poteca de legatura marcata cu triunghi rosu pâna sub Vârful Ciocarlia alt. 2025m, unde întâlneste drumul marcat cu banda galbena ce urmeaza linia telefonica pana la Cabana Babele. Durata cca. 5 ore. Traseul Busteni – cantonul Jepi este recomandat de parcurs doar vara.

Din Busteni – poteca marcata cu cruce albastra pe Valea Caraimanului (Valea Jepilor), pe la Cabana Caraiman alt. 2025m pâna la Cabana Babele. Traseu recomandat doar vara. Durata cca. 4 ore. Drumul traverseaza o rezervatie stiintifica si se poate parcurge doar cu autorizatie.

Tot din Busteni, direct cu telecabina (40 lei/persoana). De pe platou, telecabina continua spre Valea Ialomitei, la Hotel Pestera si Pestera Ialomicioarei.

Din Sinaia – pana la Hotelul Alpin Cota 1400 apoi traseu marcat cu banda rosie pe la Cabana Valea cu Brazi alt. 1510m , Piatra Turcului, Valea Zgârburei pâna la Cabana Varful cu Dor alt. 1885m. De aici, traseu marcat cu banda galbena, paralel cu linia de telefon, pe la cabana Piatra Arsa alt. 1950 m pâna la Cabana Babele. Durata cca. 5 ore

Drum de acces cu masina: v-am descris la începutul articolului cum puteti ajunge aici, din Sinaia sau din Târgoviste, Bucuresti, Pitesti, Craiova.

Update pentru Valea si Pestera Ialomicoarei

Am facut un fel de Babele si Sfinx „reloaded”, la aproximativ 1 an de la precedenta vizita.

Pe Valea Ialomitei nu mai fusesem din 1980, asa ca atunci când mi s-a propus sa dam o fuga prin aceste locuri am acceptat imediat. Am plecat în jurul orei 7:00 din Târgoviste iar pana la Cabana Dichiu drumul este cel povestit în primul post. De aici, de la Cabana Dichiu drumul se bifurca:

– o portiune asfaltata ce duce spre complexul hotelier si sportiv Piatra Arsa

– alta portiune neasfaltata duce pe Valea Ialomitei pâna la Hotelul Pestera

Drumul neasfaltat are 14 km si poate fi strabatut în circa o ora, o ora si un sfert, din cauza gropilor foarte dese dar si a câtorva gropi mai mari (3-4 gropi). Daca aveti chef sa va distrugeti masina sau sa va razbunati pe ea, acum e momentul! Se merge doar în prima treapta de viteza si doar pe mici portiuni se poate merge si în treapta a doua. Jeep-urile se simt aici ca acasa!

Paradoxal însa, întreaga vale am gasit-o plina cu turisti, unii veniti cu cortul, altii per-pedes, altii cu mountain bike-uri, altii pentru un gratar sau o vizita la Pestera Ialomicioara.

Dupa ce parcurgeti o portiune relativ salbatica, apare în partea dreapta Cabana Zanoaga apoi Barajul Bolboci si Cabana Bolboci. Urmeaza Cheile Tatarului (la Cabana Zanoaga aveti si Cheile Zanoagei, dar pe un alt traseu) micute si spectaculoase si Cheile Coteanului, mai putin spectaculoase. Spre sfârsit aveti Cabana Padina, Pestera Ialomicioara si Hotelul Pestera.

Noi am lasat masinile la poalele hotelului si am plecat spre telecabina care ne urca spre Cabana Babele. Am platit 18 lei de adult si 11 lei de copil. Am revazut Babele si Sfinxul apoi am coborât pe poteca marcata spre platoul Ialomicioarei (tot aici se afla si faimoasa „gura de rai”).

Dupa o ora si jumatate de mers am ajuns la platou, am gustat ceva apoi ne-am dus la Pestera Ialomicioara (aflata la vreo 10 minute de mers pe jos de Hotelul Pestera). Am vizitat pestera: intrarea 6 lei adultii si 4 lei copiii, elevii si studentii. Plata este facultativa, gasiti destui smecheri care se fofileaza pentru a nu plati cei 6 lei, nu-i verifica nimeni.

Stau sa ma gândesc când naiba (ca sa nu spun altfel) vom avea si noi o Românie Turistica cu adevarat si nu doar pe hârtie…

Dupa vizitarea pesterii am retrait groaznicul traseu plin de praf pâna la Cabana Dichiu, unde am constatat cu stupoare ca masinile noastre erau albite de praf, apoi am coborat în Sinaia, unde ne-am tras o pizza si ne-am plimbat prin statiune cam o ora. La ora 20:00 am intrat în Târgoviste.

PS: pentru întreaga Vale a Ialomitei voi scrie mai târziu un articol separat.

Daca doriti sa stati mai multe zile, puteti gasi cazare în:

– Busteni

Sinaia

Hotel Pestera

Surse folosite:
Muntii Bucegi (telefoane si rezervari la cabane)

Wikipedia – Crucea Eroilor Neamului

19 comments

  1. Frumos scris si bine documentat, fotografii frumoase, ca de obicei. Se vede ca vremea a fost excelenta si atmosfera grupului deosebita. Imi place la articolele lui Florin ca lectura ne conduce exact pe firul rosu al povestirii; citind – ma simt alaturi de autor în respectiva excursie – sau, poate, îndemnul de a-i repeta experienta devine tot mai puternic.

  2. Multumesc pentru aprecieri!
    Te invit (si va invit) sa dati o fuga pe platou, cat inca nu a inceput ninsoarea si cat inca se mai poate ajunge aici cu masina. Daca nu, aveti rabdare pana la vara!
    Fotografii extraordinare (toata lumea se intreaba cum reusesste sa le faca…) gasiti pe blogul lui Andrei Pop: Turul de weekend

  3. Sueperba descrierea si pozele destul de reusite ! Multumim !!!

  4. de apreciat

  5. Da, se poate. Sunt doua trasee: unul pe jos, periculos, incepe de la Cabana Caraiman (acesta este cel cu cabluri) si un traseu pe sus, accesibil, traseu parcurs de majoritatea turistilor.
    Totusi, atentia acordata copiilor neastâmparati trebuie sporita deoarece se pot da de-a berbeleacul in prapastie… Deci trebuie supravegheati foarte bine de catre parinti!

  6. Traseul Babele-Crucea de pe Caraiman crezi ca poate fi parcurs si de copii de 3-4 ani? Am o prietena care spune ca este o portiune mai periculoasa cu cabluri.

  7. O recomandare pentru traseul Crucea Caraiman-Cabana Omu in aceasta perioada? Nu suntem nici prima oara pe munte, dar nici foarte invatati cu el. Din cate am verificat pe internet, nu este chiar un traseu usor. Banuiesc ca este nevoie de experienta. As fi avut nevoie de o parere. Multumesc.

  8. Buna ziua!
    Nu este un traseu de speriat, se poate face destul de usor de la Caraiman: se urmeaza traseul marcat cu banda galbena si peste 2 ore ajungeti la Cabana Omu.

    Va recomand sa va interesati inainte de starea vremii si sa spuneti cuiva (ruda, prieten) ca veti urca pana la Cabana Omu (de asemenea, telefonul sa-l aveti incarcat). Numarul de la Salvamont este 0725.826.668. Ar fi bine sa aveti memorate si numerele de telefon ale cabanelor din zona.

    Deoarece este vara, sa va protejati fata si mainile cu o crema de soare si sa purtati ceva pe cap (sapca, palarie). Muntele este capricios, daca are chef.

    • cat de greu este pentru copii de 4,7 ani sa urce pana sus?

      • Nu este greu, traseul este foarte usor de strabatut pana pe platou la Babele si Sfinx. Daca doriti sa ajungeti si la Cruce, traseu este usor pana pe varful de unde se poate zari Crucea. De aici este dificil de coborat, dar cu putina atentie se poate. Din cate stiu, nimeni nu s-a dus de-a berbeleacul pe panta.
        Deci in rezumat:
        – este usor pana la Babele si Sfinx
        – este dificila doar coborarea spre Cruce, urcarea spre Cruce nu este dificila.
        Atentie la zapada! Din Targoviste se poate zari zapada de pe Muntii Bucegi, iar eu am zarit zilele acestea (martie, aprilie) muntii acoperiti cu zapada.
        De asemenea, este foarte frig in aceasta perioada. Pentru copii ar fi de preferat sa asteptati pana in iulie sau august.

  9. Astea-s locurile copilăriei/adolescenţei mele…
    E mai bine ca nu se poate ajunge cu masina de la Piatra Arsa la Babele, si asa începe să se simtă poluarea în zonă – traseul pe jos este chiar lejer si recomandat pentru dezmortirea de la statul in masina ☺ Daca esista si nesimtiti care o iau cu masina pana la Babele… asta e… din pacate zona se apropie rau de manelizare! (asa cum ai spus si tu, gunoaie + cataratul pe monumente + oameni care n-au nici o treaba cu muntele, cel putin prin imbracaminte)
    Drumul de la Piatra Arsa la Babele este marcat „banda galbena” – nu e ceva de speriat ☺
    Apropo de nori si ploaie, pe noi ne-a prins o grindină pe platou – s-o tinem minte!!! http://la-povestile-mele.blogspot.ro/2014/08/bucegi-reloaded-de-la-omu-cu-grindina.html#more
    …si eu am fost de la Cabana Caraiman la Cruce cand eram destul de mica – acum nu mai este niciun cablu la vedere; daca ai grija, nici periculos nu e… ca peste tot pe munte. Dar traseul Cabana Caraiman – Cruce e mai pitoresc!
    Crucea este azi cand si cand luminata – nu stiu exact logica dupa care se face asta.
    Din cate stiu eu, Compexul Piatra Arsa functioneaza in regim hotelier (sportivii au prioritate) – Cabana veche nu mai exista.
    Cat despre Cabana Babele… imi pare rau pentru ce-a fost… Iarna, condiţiile sunt ca si inexistente http://la-povestile-mele.blogspot.ro/2015/03/drumetii-montane-in-bucegi-iarna.html#more
    Iar vara… platesti ca sa mergi la baie daca nu esti cazat acolo, „restaurantul” se inchide la ora 22.00… meniul e acelasi de ani… capul de dus e atasat la chiuveta, fara vreo cadita sau cabina separata – asta in camerele cu grup sanitar. Cele mai mari camere la Babelel sunt de 4-8 locuri; din pacate pentru amintirile mele, cele de 12 paturi sunt istorie.
    Stiu ca articolul asta a fost scris in 2011… eu am trecut in vara pe la Caraiman si cabana era inchisa – am luat doar apa de la un izvor din imprejurimi. Din cate am inteles, este acum proprietatea unei persoane din afara Romaniei, care ar folosi-o pe post de casa de vacanta!
    Unde ai gasit chestia cu autorizatia pe traseul pe Jepii Mici (cruce albastra)? Am fost relativ recent si nu mai avut nevoie de nimic la mana; toata lumea urca pe acolo fara hartii speciale.
    …ca sa inchei cu amintirile, am fost la Peştera tot anul trecut – drumul era mai bun!
    Cu drag,
    Ioana

  10. Din punct de vedere istoric și chiar mistic, Sfinxul este reprezentarea unei divinități supreme din timpuri pelasge…!

  11. LUMINIȚA GRIGORESCU

    multumesc ,frumoasa descriere si folositoare îmi doresc mult sa vizite sfinxul ii e putin teama ca nu ne descurcam cu traseul si daca ne lasa timpul,multumesc inca odata pentru frumoasa descriere si fotografi

    • Traseul nu este ceva de speriat. Urmariti starea vremii si alocati-va o zi cu soare din belsug, sambata sau duminica, in iulie sau august de exemplu.

      Daca aveti masina, veti ajunge foarte usor la Complexul Pârâul Rece iar de aici mergeti pe jos, foarte facil, pâna la cele trei obiective principale (Babele, Sfinx, Crucea Caraiman). Trebuie doar sa nimeriti intrarea pe Transbucegi si soferul sa fie putin mai atent la drum. Reciti începutul articolului. Daca aveti nelamuriri puteti sa ma intrebati aici sau pe mail. Puteti folosi Google Maps pentru a vedea cum arata drumul pâna acolo (Google Maps merge si pe Transbucegi).

      Daca nu aveti masina, luati telecabina din Busteni, telecabina care va lasa chiar lânga Babele. Partea proasta la telecabina o reprezinta cozile imense si costul piperat al biletului.

      • Buna ziua , as avea si eu o intrebare , cam cat de dificil ar fi sa urci de jos din Busteni pana sus la cruce? Am vazut ca exista un drum care incepe in apropierea garii din Busteni ? Si eram curios daca se poate ajunge de acolo pana sus , cat ar dura , si cat de dificil este? Pentru mine ar fi prima experienta de genul acesta.

  12. Foarte frumoasa descrierea. Felicitari. Chiar imi doresc sa fac acest traseu si sper sa ajung cat mai curand. Povestea ta m-a mai luminat putin in privinta accesibilitatii in zona.
    Succes !

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*