Turcia altfel 5 – Grota celor 7 tineri din Efes

De ce am scris despre Grota celor 7 tineri din Efes

Marturisesc ca doream sa amintesc doar în treacat despre Grota celor 7 tineri din Efes (sau Cei Sapte Sfinti Adormiti), si asta la începutul articolului referitor la Casa Fecioarei Maria. Apoi mi-am zis ca ar fi bine sa trag un ochi în Vietile Sfintilor, asa ca am citit pe nerasuflate tot ce am gasit acolo referitor la cei 7 tineri din Efes.

Coroborat cu ceea ce am citit si tradus de pe net si cu putinele detalii gasite în cartea despre Efes cumparata din Turcia, am reusit sa alcatuiesc un articol destul de complex si mai detaliat decat ceea ce se poate gasi pe net în limba romana. Si uite asa a aparut acest articol, initial neavând planuit sa fac acest lucru (mare minune, nu?)

Dupa ce am terminat de vizitat Efesul si am cumparat pliante, carti si suveniruri de la magazinele aflate la intrarea de jos, ne-am suit în masini si am luat-o la dreapta, spre Casa Fecioarei Maria. Va asigur ca sunt indicatoare peste tot, asa ca nu aveti a va teme ca nu veti nimeri drumul.

Efes Grota Sapte Tineri Adomiti plan de ansamblu

Efes Grota Sapte Tineri Adomiti plan de ansamblu

Mormintele exista dar nu pot fi vizitate…

Abia daca am parcurs 100 de metri, ca a trebuit sa ne oprim într-o parcare improvizata, cu 2-3 chioscuri care vindeau fructe în general si rahat în special, rahat pus în niste cutii mari, lucioase, pe care, daca le deschideti, veti avea surpriza neplacuta sa constatati ca în interior, în ditamai cutia, se afla un ghemotoc de rahat, introdus într-o pungulita de plastic. Deci, daca doriti sa cumparati rahat turcesc, nu cumparati la cutie ci în vrac, rahat pe care îl si puteti vedea, nu doar ghici.

Oprim masinile, ocolim putin, apoi trebuie sa urcam pe un delusor (de fapt pe versantul celalalt al Muntelui Panayir; toate dealurile din jurul Efesului le veti gasi în pliante purtând denumirea de „munti”), pentru a vedea Grota, care se afla în afara zonei zidului de aparare al orasului Efes, zid ridicat de Lisimah (vezi relatarea despre Efes). Zona nu este chiar accesibila publicului, probabil se mai fac cercetari, sapaturi, însa se vede de la o posta ca locul nu este amenajat momentan pentru vizitare si este cam deprimant pentru turisti. Se urca pe niste poteci burdusite cu pietricele asa ca poti lesne sa te dai de-a berbeleacul pe ele daca nu esti atent.

Turcia Efes grota celor 7 tineri (copac cu biletele-rugaciuni)

Turcia Efes grota celor 7 tineri (copac cu biletele-rugaciuni)

Ajungem, vedem niste caverne în care se spune ca au existat niste morminte, un copacel plin cu hartiute sau panglici legate pe toate ramurelele (cred ca sunt rugaciuni scrise pe ele) însa locul principal de vazut, niste ruine destul de impozante, este bine izolat de un gard din plasa cu sarma ghimpata în partea de sus, în dreptul intrarii întâmpinându-ne o poarta din fier, de vreo 2-3 metri înaltime, închisa cu un lant gros si cu un lacat la fel de gros.

Pentru a fotografia aceste ruine trebuie sa-ti introduci mâinile printre zabrele si sa încerci sa scoti niste poze mai de Doamne-ajuta, sperând sa nu-ti scape aparatul foto dincolo de zabrele si sa-ti iei adio de la el pentru todeauna.

Legenda celor 7 tineri din Efes

Legenda acestei grote spune ca pe la jumatatea secolului al 3-lea, în Efes traiau sapte tineri crestini, toti soldati (în traditia iconografica sunt prezentati drept adolescenti). La începuturile crestinismului, când abia se stabilea credinta mai staruitor în oameni, tinerii îsi afisau curajos credinta în Dumnezeu. Asa ca locuitorii Efesului, asa cum este firea omului, invidioasa si rea, în urma unor evenimente produse pe timpul împaratului Decius, i-au pârât conducerii orasului.

Acum, dupa cum exista doua variante a mortii lor, una salbatica (omorâti) alta mai „blânda” (îngropati de vii) tot asa exista mai multe variante în ceea ce priveste numele si viata lor. Eu voi povesti aici doar despre varianta mai blânda si care este si cea mai credibila si acceptata de toata lumea. Despre varianta scurta nu am gasit mare lucru pe net, deci cred ca nu este valabila.

Efes Grota Sapte Tineri Adomiti morminte

Efes Grota Sapte Tineri Adomiti morminte

Pentru numele sfintilor exista doua variante:

1 – fratii Maximian, Malchus, Martinian, Dionisius, Ioan, Serapion si Constantin au fost ziditi de vii într-o grota în timpul împaratului Trajanus Decius (249 d.Chr. – 251 d.Chr.), fiind gasiti dormind acolo dupa doua sute de ani. Ei s-ar fi trezit în anul 446 d.Chr., iar Malchus ar fi mers sa cumpere pâine, platind-o cu o moneda având pe ea chipul împaratului Decius.

2 – fratii Maximilian, Exacustodian, Iamvlih, Martinian, Dionisie, Ioan si Constantin, care traiau tot pe timpul împaratului Trajanus Decius. In anul 250 d.Chr., împaratul a ajuns la Efes si a hotarât ca toata lumea sa participe la sarbatorile organizate în templele închinate idolilor, specificând faptul ca cei care nu vor participa la aceste sarbatori si nu slujesc idolilor, sa fie executati în piata publica.

Alta varianta spune ca Maximilian era fiul prefectului orasului iar ceilalti sase tineri proveneau din familii foarte bune (sau erau frati, sunt controverse pe aceasta tema), care slujeau în armata, si care nu erau de acord cu prigonirea celor care se declarau crestini.

Arestarea celor 7 tineri din Efes

In a treia zi a sarbatorilor, împaratul a hotarat arestarea tuturor crestinilor cunoscuti din oras, omorându-i apoi în public daca nu renuntau la crestinism. La prigoana crestinilor au participat cu veselie atât pagânii cât si evreii, care îi ajutau pe soldati în arestarea crestinilor. Când era anuntat un sacrificiu crestin public, cei sapte tineri se retrageau în biserica, pentru a se ruga, asa ca au fost urmariti si denuntati conducerii orasului.

Efes Grota Sapte Tineri Adomiti

Efes Grota Sapte Tineri Adomiti mormânt

Cu ochii plini de lacrimi si prinsi în lanturi, fura târâti la palat. Maximilian, mai scolit, vorbi în numele tuturor, pentru a raspunde împaratului, care le puse întrebari privind motivul nesupunerii lor : „Noi avem un Dumnezeu, a carui slava umple cerul si pamântul, noi Îi dam în dar jertfa tainica a marturisirii credintei noastre si a neîncetatelor noastre rugaciuni !”.

Imparatul, mânios pentru marturisirea lor crestina, ordona sa le fie smulse centurile (semn al demnitatii soldatilor). Vazându-i atât de tineri si crezând ca îsi vor schimba mintea si inima, împaratul i-a lasat liberi câteva zile, spre a se gândi bine la soarta lor, cât timp el va lipsi din oras, în dorinta de a vizita împrejurimile Efesului.

Tinerii s-au sfatuit si au hotarât sa se retraga într-o pestera aflata în partea de rasarit a orasului, pentru a se pregati în liniste si rugaciune pentru momentul în care aveau sa fie adusi din nou în fata împaratului. In aceste zile, doar Iamvlih (vezi varianta a doua), cel mai tânar dintre ei, iesea din când în când în oras, ocupându-se de aprovizionarea cu mâncare.

Ziditi de vii

Reîntorcându-se la Efes, Decius a dat ordin sa-i fie adusi tinerii. Tanarul Iamvlih a alergat repede la pestera si i-a anuntat pe ceilalti. Speriati, cei sapte si-au înmultit rugaciunea si în acea noapte au adormit lin în Domnul, purtati fiind de rugaciune.

Efes Grota Sapte Tineri Adomiti

Efes Grota Sapte Tineri Adomiti

Ca o paranteza, se spune ca yoghinii pot face acelasi lucru rostind mantre de intrare în transa (cuvinte repetate de mai multe ori), prin reducerea batailor inimii, însa acest lucru doar pentru câteva ore sau câteva zile, cu atât mai putin pentru sute de ani.

Aflând de la parintii lor locul în care erau ascunsi, Decius a ordonat soldatilor sa zideasca intrarea în pestera, ca tinerii sa moara asfixiati (varianta mai dura spune ca au fost omorâti si apoi închisi în pestera).

Functionarii însarcinati cu aceasta misiune, Teodor si Barbos (alta varianta spune de Teodor si Rufin), care în ascuns erau si ei crestini, executara ordinul fara tragere de inima, apoi dupa ce soldatii au zidit intrarea în pestera, au gravat povestea vietilor celor sapte tineri pe doua placi de plumb puse într-o lada pe care o ascunsera în apropiere, pentru ca faptele lor sa fie cunoscute în viitor.

Cei 7 tineri din Efes au înviat dupa 200 de ani!

Acum urmeaza minunea: dupa vreo doua sute de ani, sub domnia lui Teodosius al 2-lea (408 d.Chr – 450 d.Chr), împarat al Imperiului Roman de Rasarit, prin anul 446 d.Chr o erezie nega învierea mortilor, separând astfel Biserica în doua echipe: una care credea în înviere, cealalta care nu credea. Teodosius avea nevoie de o minune ca sa-si sustina teoria privind învierea din morti asa încât implora pe Dumnezeu sa-i arate care este adevarul.

Efes Grota Sapte Tineri Adomiti mormintele

Efes Grota Sapte Tineri Adomiti

Atunci se întâmpla ca proprietarul terenului (pe numele sau, Adatius) pe care se afla pestera celor sapte adormiti, sa hotarasca sa construiasca un staul pentru turmele sale. Pe când muncitorii scoteau pietrele, eliberara intrarea în pestera si imediat cei sapte revenira la viata, fara sa se fi schimbat nicicum si fara sa fi suferit de pe urma acestui somn lung.

Nestiind ca au trecut doua sute de ani de la adormirea lor, asteptau sa vina oamenii lui Decius, pentru a-i aduce în piata publica si pentru a-i omorî. Au hotarât cu totii sa nu cedeze si l-au trimis, ca de obicei, pe Iamvlih sa se duca în oras sa cumpere niste pâine si totodata sa afle si ceva vesti.

Iamvlih este prins în Agora de Jos

Ajuns la intrarea în Efes, Iamvlih fu surprins sa vada semnul crucii la toate portile. Nu mai cunostea nici oamenii si nici constructiile, era foarte dezorientat, întrebându-se daca viseaza sau daca nu cumva intrase în alt oras. Cumpara pâine în Agora de Jos dar când dadu banii brutarului, acesta se uita cu atentie la el si îl întreba daca nu cumva gasise vreo comoara deoarece monedele purtau efigia unui împarat din vechime si nu mai aveau valabilitate.

Pe Iamvlih îl cuprinse frica si gândindu-se ca urma sa fie dat în mâinile împaratului, vru sa o ia la fuga însa negustorii îl amenintara ca-l vor ucide daca nu avea sa împarta cu ei comoara. I-au legat o funie de gât si l-au târât în piata publica (Piata lui Diocletian).

Turcia Efes Grota Sapte Tineri Adomiti

Turcia Efes Grota Sapte Tineri Adomiti

Pe drumul spre piata publica multimea se întâlni cu proconsulul orasului. Informat de pricina acestei agitatii, înaltul magistrat fu si el uimit de monedele pe care le avea tânarul si îl intreba pe Iamvlih cum gasise comoara aceea si unde o ascundea. Tânarul îi raspunse ca nu gasise nicio comoara si ca avea banii aceia de la parintii sai. Cum i se puneau întrebari despre tara lui si despre neamurile sale, el raspunse: „Sunt de aici, din Efes, daca acest oras este Efes, iar parintii mei sunt cutare si cutare”.

Aceste nume fiindu-i necunoscute proconsulului si mai ales neobisnuite, acesta se mânie si îl acuza pe Iamvlih ca vrea sa îl însele, în timp ce monedele, vechi de peste doua sute de ani, marturiseau ca gasise o comoara. Iamvlih cazu la picioarele sale si îl ruga sa îl duca în fata împaratului Decius, ca acesta sa-l recunoasca si sa nu mai fie acuzat de minciuna.

Când i se raspunse ca împaratul acesta era mort de multa vreme, îi propuse proconsulului sa îl urmeze pâna la pestera, ca sa-i arate ca plecase cu adevarat sa se refugieze cu cei care îi tineau companie pentru a scapa de persecutiile lui Decius.

Minunea gasirii în viata a celor 7 tineri, dupa 200 de ani!

Proconsulul împreuna cu Episcopul si o mare multime de oameni se dusera la pestera si descoperira tablitele de plumb purtând numele acelor tineri. Toti au recunoscut veridicitatea miracolului si L-au slavit pe Dumnezeu.

Efes Grota Sapte Tineri Adomiti mormintele tinerilor

Efes Grota Sapte Tineri Adomiti mormintele tinerilor

Proconsulul si Episcopul Efesului scrisera apoi împaratului Teodosius ca aparitia miraculoasa a celor sapte tineri morti de multa vreme era o dovada evidenta a reînvierii trupurilor. Imparatul sosi repede la Efes pentru a-i vizita pe tineri. Acestia au povestit împaratului viata lor si apoi au mai trait doar câteva zile, adormind definitiv în ziua de 22 octombrie.

Teodosius a dat ordin sa fie construite sapte sarcofage din aur si sa fie cinstiti tinerii prin mari sarbatori, sarbatori la care au fost invitati toti locuitorii din Efes, atât cei bogati, cât si cei saraci. Insa în noaptea urmatoare Cei 7 tineri din Efes îi aparura în vis, cerându-i sa le lase trupurile de-a dreptul pe pamânt în pestera lor, în asteptarea Invierii.

Curios lucru, aceasta pestera a celor Sapte Adormiti este identificata de traditie cu aceea în care si-a dat sufletul Maria Magdalena. Cultul celor sapte tineri este întâlnit în întreaga lume crestina si se regaseste chiar si în traditia islamului. In ortodoxie, pomenirea lor este la 4 august sub numele „Sfintii sapte tineri din Efes”. Calendarul bizantin îi comemoreaza la doua date: 4 august si 22 octombrie.

Povestea celor 7 tineri din Efes în diverse documente

Primele marturii despre ei apar la sfântul Grigorie din Tours (538 d.Chr – 594 d.Chr) în lucrarea „De Gloria Martyrum”, acesta spunând ca a auzit povestea de la cineva din Siria. Alta marturie o gasim la Pavel Diaconul (720 d.Chr – 799 d.Chr) în „Istoria Lombarzilor” . Cea mai cunoscuta varianta apare în „Legenda de Aur” a lui Jacobus de Voragine, unde s-a fixat si anul 378 d.Hr. ca fiind anul reînvierii lor.

Efes Grota Sapte Tineri Adomiti icoana

Efes Grota Sapte Tineri Adomiti icoana

Povestea celor sapte sfinti apare si în Coran (da, am citit si Coranul, dar uitasem de povestea lor) în Sura18 versetele 9-26 si este o legenda foarte importanta pentru lumea islamica. Versiunea din Coran spune ca tinerii au fost însotiti în pestera si de un câine.

In perioada cruciadelor, oasele sfintilor au fost luate de la Efes si transportate la Marsilia, în Biserica Saint Victoire, ca o relicva de mare pret, unde se afla si astazi.

Descoperiri arheologice interesante

Echipa din Austria care a efectuat sapaturi în acest loc între anii 1927 – 1928, a descoperit mai multe ruine si o catacomba crestina, ruine construite pe pestera celor sapte sfinti, etajate în functie de etapele de construire a lor (vedeti prima fotografie cu schema sitului arheologic).

Inscriptiile din aceasta pestera dateaza din secolul I d.Chr (fiind si primele inscriptii crestine) si conform lui Mecdelli, un pocait din sec.I d.Chr, Fecioara Maria locuise si fusese înmormântata la Efes (altii presupun ca a dorit sa fie înmormântata la Ierusalim).

Arheologii au descoperit si o inscriptie în limba greaca antica, care indica faptul ca legendara Sfânta Photini (o femeie samariteanca, conform Evangheliei dupa Ioan – daca stiti bine engleza, puteti citi istoria extraordinara a acestei femei curajoase, care l-a înfruntat pe Nero) fusese îngropata în aceasta pestera.

In jurul pesterii s-au descoperit mai multe morminte dar si ruinele unor mânastiri care au rezistat pâna în secolul al XII-lea d.Chr, când au fost parasite si lasate în paragina. Repet, din ceea ce am vazut la fata locului, este nevoie de multi bani si de multi ani pentru a excava întreg locul.

Dupa aceasta vizita ne-am îndreptat spre Casa Fecioarei Maria, aflata pe un alt „munte”, de unde se coboara într-o vale racoroasa.

Cum se ajunge la Grota celor 7 tineri din Efes: excursie luata de la o agentie de turism din Kusadasi (cel mai confortabil) sau cu dolmus-ul (microbuzul turcesc).

Pentru a ajunge la Kusadasi cu avionul, cel mai apropiat aeroport este Adnan Menderes Airport din Izmir, care deserveste si statiunea Kusadasi.

One comment

  1. O tara foarte frumoasa cu mult mister! Felicitari pentru articol!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*