Turcia altfel 4 – Efes

Cum am ajuns sa vad Efesul

Pâna acum 10 ani, cuvântul Efes însemna pentru mine doar Templul Artemisei din Efes si berea Efes Pilsen. Habar nu aveam cum arata Efesul antic si nici nu ma interesa prea tare. Mai tineam minte câteva pasaje gasite prin Biblie (da, am citit Biblia), pasaje care se refereau la Efes.

Apoi am vazut o fotografie cu fatada bibliotecii lui Celsus si mi-am spus: „Oau! Trebuie sa ajung acolo neaparat!”, începând sa cotrobai pe net în cautarea altor fotografii si sa citesc pe nerasuflate relatarile românilor care au ajuns pe acele meleaguri.

Turcia Efes reconstituire (desen artistic)

Turcia Efes reconstituire

Yoghinii indieni au o vorba înteleapta (de la Budhha citire): „Orice dorinta naste suferinta.” Chiar si simpla dorinta de a bea un pahar cu apa rece naste o suferinta care dispare doar odata cu bautul acelui pahar. Asa a fost si Efesul pentru mine, pâna ce nu l-am „baut”, nu mi-am astâmparat setea datorata acestui oras antic faimos.

Pretul biletelor si obsesia turcilor pentru taxa de parcare

Am plecat din Kusadasi dimineata, pe la ora 9:30 si dupa 19 km am ajuns în preajma orasului antic. Efesul ne-a întâmpinat cu o parcare uriasa dar si cu disperarea turcilor de a-ti lua musai banii pentru parcare: esti introdus printr-un culoar de vreo 4 metri latime, culoar prin care poti doar sa intri nu si sa iesi, si esti taxat indiferent de caii putere pe care îi ai sub tine: tricicleta, trotineta, bicicleta, scuter, motoreta, motocicleta, masina mica, jeep, microbuz, autocar (TIR-urile mai lipsesc).

Am achitat taxa standard de parcare pentru masina mica (7,5 lire) si am reusit cu chiu cu vai sa gasim un loc de parcare lânga un chiosc, pândind un turist care tocmai parasea situl arheologic.

Dupa ce am parcat, ne-am regasit cu totii, cei 8 turisti, la intrarea de jos în orasul antic, langa casele de bilete, dupa ce în prealabil am scapat de avalansa vânzatorilor care doreau cu orice pret sa cumperi ceva de la ei (daca nu doriti sa cumparati ceva, va reamintesc tehnica din Turcia altfel 1 – Dardanele si Canakkale: nu va uitati la marfurile expuse, altfel nu veti avea scapare).

Turcia Efes intrarea de jos (drumul spre amfiteatru)

Turcia Efes intrarea de jos

Biletele de intrare costa 20 de lire de adult, copiii pâna în 12 ani inclusiv (12 ani 11 luni si 30 zile maxim) intra gratis iar copiii mai mari (13-18 ani) achita 10 lire.

Cât timp dureaza vizitarea Efesului?

Ca de obicei, în cazul unui sit arheologic mare, ne-am rasfirat ca prepelitele, urmând sa ne regasim de-a lungul traseelor sau la iesire, atentionându-ne prin walkie-talkie daca am terminat cu totii vizita.

Aceste doua statii walkie-talkie (model Cobra – le gasiti în Praktiker sau Dedeman, la 80-90 lei perechea) sunt perfect legale, nu costa mult, au o bataie de 5 km, se cumpara doar pereche, folosesc acumulatori reîncarcabili, sunt micute cat o vrabiuta si le puteti folosi ani de-a rândul.

Totodata, vreau sa va spun ca Efesul a fost unica destinatie turistica în care nu ne-am grabit cu vizitatul, deoarece am avut la dispozitie întreaga zi; tot în aceasta zi am vizitat Biserica Sfântului Ioan al Apocalipsei, Casa Fecioarei Maria, Grota celor 7 tineri din Efes si Templul zeitei Artemis (Artemisionul) si am reusit sa facem si o baie seara, pe plaja centrala din Kusadasi.

Citisem pe diverse forumuri ca pentru Efes îti trebuie 2-3 zile de vizitat. Eu va spun ca 2-3 ore sunt de ajuns pentru vizitare, în mers festina lente. Chiar si Florione s-a linistit si nu a mai intrat în criza de timp, înlocuind celebra fraza number two: „Bai, sa ne grabim, nu avem prea mult timp!” cu fraza: „Bai, nu ne grabim, avem destul timp!” 

Turcia Efes arc pe strada de marmura

Turcia Efes arc pe strada de marmura

Pâna sa încep cu detalierea orasului antic, sa va fac un foarte scurt rezumat al Efesului, ca sa fiti în tema cu ceea ce urmeaza.

Efes: scurt rezumat

Asa ca luati-va cafeaua, berea, vinul, wiskey-ul etc. sau aprindeti-va tigara, trabucul sau marijuana (glumesc) si luati de cititi: se spune (Strabon si Pausanias) ca orasul a fost fondat de amazoane prin Epoca Bronzului (acum vreo 4000 de ani), stiti voi, tipele alea superbe, care nu aveau un sân si care faceau love cu bietii barbati doar o data pe an (barbatii, of course, aveau chef sa faca love de mai multe ori pe an, dar uite ca nu se putea).

Ce-or fi cautând amazoanele prin locurile acestea nu stiu (teritoriul lor aflându-se în nordul Marii Negre) dar poate asa este „cool”, sa spui ca orasul a fost fondat de amazoane.

Pâna la sosirea ionienilor prin anul 1300-1200 i.Chr. (o populatie al carui teritoriu original s-a aflat în jurul orasului Izmir; se spune ca ionienii s-ar afla la originea fondarii orasului), locatia orasului s-a tot mutat de colo-colo, în functie de aluviunile râului Menderes (Meandres, Meandru).

Alta varianta spune ca primul ctitor ar fi Androclos, fiul regelui Atenei, Kodros, care, fugind din calea dorienilor împreuna cu un grup de emigranti, cauta un loc bun pentru întemeierea unei asezari. Oracolul lui Apollo spusese ca locul cu pricina îi va fi indicat de un peste si de un porc salbatic.

Intr-o zi, în timp ce încerca sa prajeasca un peste, acesta ca prin minune s-a reîntors la viata si a sarit din tigaia aia sau ce o fi fost ea. Speriat, un mistret care se ascundea în tufisuri, a luat-o la fuga iar Androclos s-a luat dupa el, omorându-l într-un final. Si uite asa a luat fiinta Efesul.

Câtiva ani mai târziu, dupa ce Androclos a murit în lupta împotriva carienilor (în batalia împotriva orasului Priene, oras pe care-l voi descrie în alta postare), în memoria primului rege al orasului a fost ridicat un mausoleu în dreptul portii Magnesia, la intrarea de sus.

Regiunea în care se afla orasul a fost devastata de mai multe popoare migratoare, apoi a fost cucerita de ionieni, cimerieni si lidieni, a avut si timpuri de glorie si bogatie pe vremea lidienilor (regele Cressus cel bogat), au aparut si persii la orizont apoi si-a facut aparitia Alexandru Macedon, ca intr-un final, regele Attalos al III-lea (vezi episodul Turcia altfel 3 – Pergam) care stapânea si aceste tinuturi, sa „doneze” romanilor orasul.

Turcia Efes amfiteatrul (in interior)

Turcia Efes amfiteatrul

O dezvoltare extraordinara a avut-o sub Lisimah, unul din generalii lui Alexandru Macedon, dupa el urmând 50 de ani de pace si prosperitate. Lisimah a mutat orasul cu 2,5 kilometri mai jos, lânga mare, fortând si locuitorii sa se mute în noul oras, a construit ziduri împrejmuitoare si un port, devenind astfel unul din cele mai importante porturi din zona mediteraneeana (daca aveti curiozitatea, pe Google Earth puteti vedea urmele portului, precum si a canalului navigabil).

Când Attalos l-a donat romanilor, se spune ca orasul avea o populatie de 200.000 de locuitori. Datorita taxelor foarte mari impuse de romanii hrapareti, în anul 88 î.Chr are loc o rascoala condusa de Mithridade iar populatia vorbitoare de limba latina, aproape 80.000 de locuitori, este macelarita.

Ca urmare, armata romana condusa de Sulla se napusteste asupra orasului, facându-l praf si pulbere. Acum intra în rol împaratul Augustus, în a carui perioada se construiesc majoritatea cladirilor pe care le putem vedea astazi. In timpul lui, orasul se dezvolta foarte mult, beneficiind si de climatul blând, de coasta, devenind unul din cele mai importante centre comerciale si de schimburi economice dar si un centru politic si intelectual de prima mâna (aici îsi avea salasul a doua scoala de filosofie din zona Marii Egee).

Datorita conditiilor propice, sosesc si primii crestini, împreuna cu câtiva apostoli (Pavel si Ioan cel iubit de Iisus) dar si Fecioara Maria, care si-a petrecut aici ultimii ani din viata (vezi articolul Turcia altfel 6 – Casa Fecioarei Maria).

Aici si-a scris Apostolul Ioan Apocalipsa iar Pavel epistola catre efeseni si evanghelia sa (s-au scris mai multe evanghelii, însa numai 4 au fost recunoscute în mod oficial). Ar fi multe de scris despre influenta crestinilor asupra orasului, despre prigonirea si închiderea lui Paul într-o închisoare de aici, însa ma lungesc prea mult si nu voi insista pe rolul jucat de crestini, deoarece v-as plictisi prea tare.

In apropierea orasului s-a construit din timpuri imemoriale si Templul Artemisei (în mai multe variante, distrus si reconstruit de trei ori), templu care avea o strânsa legatura cu viata orasului.

Râul Meandru (Meandres) si rolul sau în decaderea Efesului

Decaderea orasului a survenit în mod natural. Pâna spre perioada bizantina (400-500 d.Chr) râul Meandres a început sa care aluviuni si uite asa s-a format o delta mocirloasa care a adus cu ea doua mari neplaceri: blocarea portului si malaria.
Marea s-a retras tot mai mult, cu aproximativ 5-6 km iar noua situatie datorata raspândirii crestinismului (construirea de biserici, traiul modest al crestinilor) a dus la abandonarea treptata a tuturor cladirilor superbe ale orasului. Capac i-a pus cutremurul din anul 614 d.Chr, care a distrus cea mai mare parte a orasului.

Turcia Efes Selcuk harta obiective turistice

Turcia Efes Selcuk harta obiectivelor turistice

Incet-încet, alaturi de Efes ia fiinta orasul Selcuk iar populatia se muta în acest nou oras, Efesul mai având o mica rabufnire de glorie, pace si prosperitate sub conducerea emirului Seljuk, pâna la mutarea întregii populatii în noul orasel Selcuk. Gata, acum sa trecem la treaba!

Recomandari privind vizitarea orasului Efes

Privit de sus, Efesul are forma literei S. Sa nu credeti ca tot asa arata si în antichitate. Nu, nene, ceea ce se vede este doar ceea ce s-a scos la suprafata. Restul este îngropat pe dealul care strajuieste uriasul amfiteatru sau în diversele coline pe care le veti vedea la tot pasul.

Alte ruine se gasesc de-a lungul aleii care duce spre port iar altele în afara zidurilor cetatii. Tot locul înseamna o adevarata babilonie de bolovani, resturi de coloane si ruine aruncate aiurea, de niste uriasi care s-au jucat cu ele. Uneori, aceasta priveliste te deprima, gândindu-te ca mai bine ar fi curatat locul de toti acesti bolovani, ducându-i în alta parte, lasând la suprafata numai ruinele ramase în picioare. Probabil în viitor sapaturile vor continua si vor fi scoase la lumina alte minunatii.

Aceasta forma S este constituita din 3 drumuri: drumul portului (drumul Arcadian), drumul de marmura si drumul gradinilor, forma umpluta în antichitate de o parte si de alta cu case si temple, ca în orice oras antic.

Pentru vizitarea orasului, Efesul dispune de doua intrari (în antichitate avea trei intrari): prima, jos în vale, strajuita de o parte si de alta de stadion si de Biserica Maicii Domnului; cealalta, sus, în vârful dealului, dincolo de micutul Odeon. Deci daca va parcati masina la una din aceste intrari-iesiri, veti fi nevoiti sa va întoarceti pe jos la masina.

Eu va recomand sa intrati prin intrarea de jos (vedeti harta atasata), deoarece dupa ce veti termina vizita si va veti îndrepta spre Casa Fecioarei Maria aflata undeva sus, pe dealuri, veti trece la vreo doua sute de metri de Grota celor 7 tineri adormiti, grota pe care o veti rata daca veti vizita Efesul începând cu intrarea de sus.

Cei care veniti în excursii organizate cu autocarul veti fi lasati de obicei la intrarea de sus si preluati de autocar la iesirea de jos, unde se afla magazinele cu suveniruri, bauturi racoritoare, delicatese etc. si unde trebuie neaparat sa lasati ceva lire turcesti sau euroi, ce-i atat de greu de înteles? S-au gandit turcii la tot, fiti linistiti…

Incepem vizitarea Efesului

Am intrat în sit pasind pe o alee lunga, strajuita de pini uriasi, care-ti trimiteau o umbra odihnitoare, dându-ti parca si un pic de curaj, stiind ce calduri înabusitoare te asteapta la capatul ei. Cum intrati pe aceasta alee, imediat în dreapta gasiti si toaletele, gratuite, moderne, racoroase.

In sit puteti vedea si cum aratau latrinele antice (da, aveau asa ceva, inclusiv conducte de apa sau canalizare aflate în mijlocul sau în lateralele strazilor). Daca vizita dumneavoastra are loc vara, aveti grija cum va întelegeti cu basica urinara, purtati un dialog prietenos cu ea înainte sau dupa vizitarea orasului, deoarece pe parcursul traseelor veti bea o tona de apa plata.

Dupa terminarea aleii cu pini se intra în situl propriu-zis, în partea dreapta aveti drumul cu coloane ce ducea odinioara spre port si Biserica Maicii Domnului iar în partea stânga aveti uriasul amfiteatru.

Drumul Arcadian (Arcadia)

Toata populatia turistica se îndreapta, of course, spre amfiteatru. Cine doreste s-o ia spre drumul din dreapta (Drumul Arcadian) are parte de o surpriza neplacuta: o placuta rosie ne interzice sa pasim pe acest drum, asa ca ni se taie din start orice avânt revolutionar de vizitare a întregului oras antic.

Turcia Efes drumul Arcadia (drumul spre port)

Turcia Efes drumul Arcadia (drumul spre port)

Drumul se numea „Arcadia” dupa numele împaratul roman Arcadius, avea o lungime de 600 de metri si o latime de 11 metri si asigura legatura dintre amfiteatru si portul orasului, partea sa laterala fiind pavata cu mozaic. Pe la mijlocul acestui drum, existau odinioara 4 coloane înalte cu statuile celor 4 evanghelisti.

Intre multele coloane care strajuiau strada se aflau magazinele negustorilor, magazine care, la rândul lor, protejau locuitorii de rafalele de vânt, de arsita soarelui sau de ploaie. Noaptea, strada era luminata cu un fel de opaite alimentate cu ulei de masline.

Daca credeti ca oamenii din vechime nu se chinuiau sa-si pastreze igiena trupului, ei bine, va înselati: Efesul dispunea de 3 bai publice! Prima se afla chiar în port (soseai din calatorie murdar, trebuia sa te speli), a doua baie se afla lânga Casa de toleranta, baie numita Scholastica (ca sa faci love trebuia musai sa fii curatel) iar la iesirea de sus se aflau Baile lui Varius.

Biserica Fecioarei Maria, prima biserica crestina cu hramul Maicii Domnului

(Update 2015: se permite vizitarea Bisericii cu hramul Maicii Domnului si se efectueaza sapaturi intense în zona bisericii, a Drumului Arcadian si a portului.)

Din Drumul Arcadian se face undeva în lateral un alt drum care ducea la prima biserica crestina cu hramul Maicii Domnului, una din cele 7 biserici amintite în Apocalipsa Sfantului Evanghelist Ioan. Nici pe aceasta nu am avut voie sa o vizitam. Poate voi veti avea mai mult noroc decat noi si vor da drumul vizitarii si în partea dreapta.

Biserica fusese construita în stil clasic, sub forma de bazilica (biserica de forma dreptunghiulara) într-o curte lunga de 260 de metri, înconjurata de coloane, fiind de o frumusete orbitoare pentru privitori, însa de-a lungul anilor a fost modificata de trei ori, astazi putându-se vedea doar câteva ruine si doar se poate ghici marimea constructiei.

Turcia Efes Biserica Fecioarei Maria (prima biserica crestina)

Turcia Efes Biserica Fecioarei Maria

Ce vreau sa va mai spun este ca la aceasta biserica au avut loc mai multe Sinoade, unde s-a hotarât soarta viitoare a crestinismului (daca Maria a fost virgina, daca Iisus a fost om sau Dumnezeu, ce carti trebuie sa contina Biblia, tot aici a fost alungat Nestor în anul 431, datorita ereziilor sale – nu era de acord ca Maria sa fie numita Mama lui Dumnezeu – etc.)

Abia intrat în miezul problemei, trag câteva fotografii si deja se simte greutatea celor 42 de grade pe umerii mei. Rucsacul contine doar doua sticle de apa si câteva sandwich-uri, însa am impresia ca Atlas ducea o greutate minuscula în spinare, în comparatie cu mine. Se duce o lupta acerba între turisti pentru un loc la umbra fiecarui arbust, tufis, gaura, colt de zid, orice dar orice poate furniza o sursa de umbra (va reamintesc ca noi am vizitat Efesul pe 21 august).

Stadionul si uriasul Amfiteatru

Parasind Arcadia si luând-o drept înainte, ne îndreptam spre amfiteatru. Insa, cum stai cu fata la amfiteatru, în partea stânga ai un drumeag care duce la stadion (nu m-am dus sa-l vizitez; am atasat doar o fotografie luata de pe site-ul Panoramio), unde se organizau întrecerile sportive cu care de lupta numite „cvadrige” (vezi Asterix si Obelix la jocurile Olimpice) si luptele gladiatorilor cu animale salbatice (si astazi se vad custile rezervate acestora).

Turcia Efes stadionul

Turcia Efes stadionul

Stadionul (228×38 metri) a fost construit de împaratul Nero, între anii 54-58 d.Chr., la intrare aflându-se o poarta de o frumusete arhitectonica deosebita.

Cine ajunge în preajma marelui amfiteatru (mai exista un amfiteatru micut, Odeonul, aflat la terminatia literei S) se simte cea mai insignifianta persoana din lume. Amfiteatrul este urias si m-as grabi sa spun ca este cel mai mare din lume, daca nu l-as fi vazut a doua zi pe cel de la Milet, care este o adevarata cetate inexpugnabila!

Turcia Efes amfiteatrul (privire de ansamblu)

Turcia Efes amfiteatrul

Primele doua etaje au fost construite pe timpul lui Nero (54-68 d.Chr) iar ultimul etaj în timpul domniei lui Septimus Severus (193-211 d.Chr), la apogeul lui având o capacitate de 24.000 de locuri, alta o mie de locuri în picioare aflându-se sub galeriile situate în partea de mijloc a amfiteatrului.

Turcia Efes amfiteatrul (etajul superior)

Turcia Efes amfiteatrul (etajul superior)

Daca nu stiati, aici, la Efes, s-au filmat cateva scene din superbul film Gladiatorul al lui Ridley Scott, amfiteatrul fiind reconstituit pe computer pe baza înfatisarii sale actuale. Daca urcati câteva trepte, veti avea întreaga imagine de ansamblu a Efesului.

Strada de Marmura si Agora de Jos

Iesind de aici, am pasit pe Strada de Marmura (strada care se spune ca ducea pâna la Templul Zeitei Artemis), la capatul careia se afla Biblioteca lui Celsus, strada care marginea uriasa Agora de Jos (110×110 metri), locul unde odinioara pulsa inima orasului, magazinele aflându-se de-a lungul coloanelor. Stiti voi, agora aia, cu mestesugari, soldati, oratori, vânzatori, comercianti, hoti de buzunare etc.

Turcia Efes agora de jos (cea mai mare dintre cele doua agore)

Turcia Efes agora de jos

In mijlocul agorei se afla un ceas acvatic si un cadran solar (le-am întâlnit si la Aphrodisia). In Agora se intra (si astazi este la fel) prin portile superbe construite de doi sclavi eliberati, deveniti bogati, Mazeus si Mithridades.

Casa de toleranta (bordelul)

Mergând spre Biblioteca, în partea stânga aveti parte de o atractie inedita, Casa de toleranta a orasului, semnalizata printr-un picior de om, o figura de femeie si o inima decorata cu gauri. Cladirea era foarte mare, în jurul unei curti de 20×20 metri aflându-se camere si saloane.

Turcia Efes semn intrare la bordel (talpa piciorului)

Turcia Efes semn intrare la bordel

Bineînteles ca multi turisti se îngramadesc si aici, facând remarci haioase, în toate limbile pamântului, însa odinioara acest stabiliment era pretuit pentru intimitatea pe care ti-o acorda dar si prin curatenia si buna-crestere a femeilor care prestau serviciile sexuale.

Turcia Efes bordel (imagine de ansamblu)

Turcia Efes bordel

Inainte de a intra cu o femeie în camera ei, erai obligat sa-ti scuturi hainele de noroi sau de praf într-o camera separata, apoi trebuia obligatoriu sa te speli. Femeile aveau dreptul de a-si alege clientul, asa ca era musai sa fii curatel si spalacel.

Se spune ca erau frumoase si bine educate, aveau dreptul la propria locuinta, aveau dreptul sa participe la demonstratii sau la alegeri. Pe lânga bordel s-a descoperit si faimoasa sculptura a lui Priapus, cu cucul lui urias, cuc pe care toti barbatii din lume si l-ar dori sa-l aiba…

Biblioteca lui Celsus

Lipita de portile celor doi fosti sclavi se afla a doua principala atractie a orasului (prima fiind amfiteatrul) si anume Biblioteca lui Celsus.

Turcia Efes biblioteca lui Celsus (privire de ansamblu)

Turcia Efes biblioteca lui Celsus

Majoritatea fotografiilor se fac aici si tot aici gasiti si îmbulzeala cea mai mare, dar si numarul cel mai mare de umbrele pe metru patrat, încât daca esti micut de statura esti nevoit sa-i rogi pe ceilalti sa lase umbrelele jos, ca sa poti vedea mai pe îndelete ruinele superbe, ruine care m-au facut sa ajung pâna aici, la Efes.

Turcia Efes biblioteca lui Celsus (Andrei si Maria)

Turcia Efes biblioteca lui Celsus

Celsus Polemaenus a fost un consul care fusese numit guvernatorul Efesului. Dupa moartea sa, fiul sau a ridicat aceasta biblioteca deasupra mormântului lui Celsus. Cladirea a fost costruita în secolul al II-la d.Chr si are o înaltime de 16 metri. Intre coloanele de jos se afla 4 statui reprezentand femei: Sophia (intelepciunea), Episteme (stiinta), Ennoia (inteligenta) si Arete (excelenta).

Turcia Efes biblioteca lui Celsus (in fata bibliotecii)

Turcia Efes biblioteca lui Celsus

Fatada pe care o vedeti astazi este rezultatul lucrarilor de restaurare din anii ’70 iar cele 4 statui reprezentând femeile se afla astazi la Muzeul de Istorie a Artei din Viena (austriecii s-au ocupat de dezgroparea orasului antic Efes si tot ei au furat o groaza de artefacte).

Turcia Efes biblioteca lui Celsus (in spatele bibliotecii)

Turcia Efes biblioteca lui Celsus (in spatele bibliotecii)

In spatele fatadei se afla camera principala de 16×20 metri, unde se depozitau papirusurile si pergamentele. In subsolul ei, coborând niste trepte si patrunzând apoi printr-un coridor, se afla mormântul lui Celsus, într-un sarcofag aflat într-o stare foarte buna de conservare. Noi nu am intrat în acest mormânt, poate voi veti avea norocul sa-l vizitati în viitor.

Strada Curetes (Gradinilor) si casele bogatasilor

De aici încolo descrierea orasului devine mai complicata asa ca încerc sa fac putina ordine în babilonia bolovanilor din sit, trecând usor de la un element arhitectonic la altul, în ordinea monumentelor întalnite în parcursul meu pe Strada Gradinilor, folosindu-ma si de reconstituirea superba a orasului antic (prima fotografie a acestui articol), pe care v-o recomand s-o urmariti, pe masura ce dezvolt descrierea anumitor monumente (nu toate – fântani si statui). Cei care vor intra pe la intrarea de sus, vor trebui sa le citeasca în sens invers, de la Baile lui Varius si Odeon spre portul orasului.

Turcia Efes strada Curetes (gradinilor)

Turcia Efes strada Curetes (gradinilor)

Deci, de la Biblioteca urmeaza Strada Curetes (Strada Gradinilor), pe care esti obligat s-o urci în etape, pâna la Portile lui Hercule si dincolo de ele la iesirea de sus, la Poarta Magnesia. Pe partea dreapta ai un acoperis imens, care protejeaza ruinele caselor locuitorilor avuti din Efes si unde puteti vedea niste mozaicuri splendide.

Turcia Efes casele bogatilor de pe deal (interior)

Turcia Efes casele de pe deal ale bogatilor

Unele case aveau si etaj iar în componenta lor intrau o curte interioara, o sufragerie mare, o bucatarie si mai multe dormitoare. Alimentarea cu apa se facea prin fântanile aflate în curtea interioara, curte decorata cu mozaic. Pe pereti erau vopsite diverse personaje sau scene de vânatoare iar majoritatea elementelor murale – pereti întregi – sau elementele de mobilier descoperite aici le gasiti la muzeul din Selcuk.

Turcia Efes casele bogatilor de pe deal

Turcia Efes casele de pe deal ale bogatilor

Pentru a vizita aceste case trebuie sa mai scoateti din buzunar înca 10 lire de adult. Pe aceasta parte, dreapta, babilonia bolovanilor este mai accentuata si nu prea aveti mare lucru de vazut pâna la Templul lui Domitian.

Pe partea stânga (pentru a fi luminate de soare) se afla majoritatea monumentelor. Se începe cu Casa de Toleranta (descrisa mai jus) apoi cu Baile Scholastice, aflate într-o stare de conservare foarte buna. Numele lor vine de la o femeie bogata, Scholastica Sauna, care le-a restaurat în sec.V.

Latrinele si Templul lui Hadrian

Lânga ele se afla Latrinele (normal, nu?) si ele foarte bine conservate si care au parte, la rândul lor, de remarcile haioase ale turistilor. Incaperile erau semi-acoperite si erau prevazute cu gauri de ventilatie dar si cu coloane împodobite cu statuete din bronz.

Turcia Efes latrine publice ale orasului antic

Turcia Efes latrine

Podelele încaperilor erau acoperite cu mozaic si erau înconjurate de siruri de scaune prevazute cu canale aflate sub ele, prin care se scurgea apa care purta cu ea dejectiile umane. Scaunele pe care îti puneai poponeata erau din marmura alba si am uitat sa precizez ca în aceste latrine aveau voie doar barbatii (stiu fetelor, sunt de acord cu voi, pe timpuri era o discriminare pe fata), care erau nevoiti sa plateasca o taxa de folosire a lor.

Intre Casa Placerilor si Latrine se afla Templul lui Hadrian (anormal, nu?), construit în stil corintian, o bijuterie a arhitecturii romane. Pe fatada dar si pe interior veti vedea o serie de sculpturi foarte bine conservate (o alta parte a lor o gasiti la muzeul din Selcuk).

Turcia Efes templul împaratului Hadrian

Turcia Efes templul lui Hadrian

Sculpturile se refera la împaratul Theodosiu I, la împaratul Arcadius alaturi de zeita Atena, zeita Artemis din Efes, Androcle, împaratul Diocletian, împaratul Constantin etc.

Lânga Templul lui Hadrian se afla Fântana lui Traian, care avea în partea frontala o statuie a împaratului în marime naturala. In timpurile ei bune, fântana avea doua nivele si o înaltime de 12 metri.

Fântâna lui Pollio, Agora de Sus, Odeonul si Templul lui Domitian

Inainte de a ajunge în dreptul Portii lui Hercule, o luati la dreapta pentru a vizita câteva ruine destul de bine conservate: Fantana lui Pollio (ridicata în cinstea lui Sextilius Pollio deoarece a construit apeductul Marnas; fantana este împodobita cu scene din aventurile lui Ulise) si Templul lui Domitian, o constructie grandioasa formata din 8 x 13 coloane, ridicata de împaratul care se credea Dumnezeu (la asasinarea lui a luat parte si sotia sa). Dupa moartea sa, absolut tot ce a construit acest împarat a fost distrus, pentru a i se pierde urma în istorie.

Turcia Efes fantana lui Polio

Turcia Efes fantana lui Polio

In fata acestor doua monumente dar si în fata Odeonului se întindea odinioara Agora de Stat, unde aveau loc diverse evenimente politice (alegeri, adunari, demonstratii etc.). Inainte de a fi Agora, pe locul ei s-a descoperit un vechi templu al zeitei Isis dar si un cimitir.

Turcia Efes agora de sus (cu Odeonul in spate)

Turcia Efes agora de sus (folosita pentru evenimente politice)

Pe partea stânga a Agorei (vis-à-vis de Odeon) s-a descoperit o structura lunga de 160 de metri, cu trei siruri de coloane în stil corintian sau ionic, având la partea superioara capete de tauri, arheologii presupunând ca acest loc fusese un fel de bursa a orasului în care se întâlneau creditorii si bancherii.

Odeonul, construit sub forma unui teatru de mici dimensiuni, nu avea rol de teatru ci era folosit pentru adunarile consiliului municipal (bouleuterion – întâlnit la Priene si Aphrodisia) dar si pentru organizarea de concerte.

Turcia Efes odeonul (teatrul mic)

Turcia Efes odeon

Dispunea de un acoperis din lemn, oferind protectie împotriva soarelui si a ploii si putea gazdui cam 1500 de persoane. Cum stai cu fata la Odeon, în partea stânga a lui se aflau cladirile Consiliului orasului.

Poarta Magnesia si Scoala fetelor

La terminarea Agorei se afla Poarta Magnesia, poarta de sus, de unde încep zidurile orasului, ziduri care se întind de-a lungul celor doua dealuri. Numele portii vine de la oraselul antic Magnesia (numele vine de la un trib antic grecesc – magnetes), aflat foarte aproape de Efes în antichitate.

Turcia Efes gymnaziumul de est

Turcia Efes gymnaziumul de est

Imediat ce ati iesit pe aceasta poarta, în partea dreapta se pot vedea ruinele Scolii Fetelor (vezi reconstituirea superba), construita de filosoful sufist Domianus si de sotia acestuia, Veda Faetrina, în sec. III d.Chr., loc unde fetele beneficiau de o educatie aleasa, în interior descoperindu-se mai multe statui reprezentând femei tinere.

Am uitat sa amintesc de Baile lui Varius, aflate în continuarea Odeonului, spre iesirea din oras, bai construite din blocuri de marmura si care aveau trei sectiuni: frigidarium (apa rece), tepidarium (apa calduta) si caldarium (apa fierbinte). Sa te tot balacesti, nene!

Daca am omis ceva (si sigur am omis) vedeti reconstituirea orasului si harta pe care am atasat-o.

Intoarcerea la intrarea de jos

Ne-am întors festina lente la intrarea de jos pentru a ne recupera masinile, crezând ca ne vom dilata de la atâta caldura, uimiti fiind de umbra noastra care era mai sprintena decât trupul nostru, care-si umfla stomacul cu apa, golind sticla dupa sticla si memorând pentru ultima oara traseul parcurs la dus, aruncându-ne o ultima privire asupra monumentelor impozante, încercând cu ochii mintii sa ne închipuim zilele de glorie ale orasului antic si forfota zilnica a celor 200.000 de locuitori ai sai.

Turcia Efes strada Curetes sau strada gradinilor

Turcia Efes strada Curetes (gradinilor) – vedere de la Portile lui Hercule

Mai vreau sa va spun ca la sfârsitul vizitei l-am pierdut pe Colonel (nevasta-mea, of course), descoperindu-o abia peste 10 minute într-un magazin, unde, ca un Taur ce este, negocia la sânge cu un turcalete tânar. Atât de bine a negociat, încat a doua zi a aflat cu stupoare ca aceleasi marfuri existau si în Kusadasi la jumatate de pret…

Turcia Efes magazine la intrarea de jos

Turcia Efes magazine la intrarea de jos

Dupa Efes, am poposit câteva minute la Grota celor 7 tineri din Efes (voi povesti despre ea în episodul urmator) si apoi am plecat spre Casa Fecioarei Maria, pe un drum serpuit, foarte frumos si foarte îngrijit, semn ca turcii pretuiesc atât imaginea Fecioarei cât si comertul înfloritor pe care aceasta imagine o poate aduce pentru turismul lor la fel de înfloritor (în anul 2014 Turcia a avut venituri de 72 miliarde de dolari din turism).

Sa aveti o zi impecabila, ca sufletul vostru!

Cum se ajunge la Efes: excursie luata la o agentie de turism din Kusadasi (cel mai confortabil) sau dolmus (microbuz) Kusadasi – Selcuk.

Pentru a ajunge la Kusadasi cu avionul, cel mai apropiat aeroport este Adnan Menderes Airport din Izmir, care deserveste si statiunea Kusadasi.

Coordonate GPS: 37.939925 N 27.340725 E

Program de vizitare:
Aprilie – Septembrie 8:30 – 19:00
Octombrie – Mai 8:30-17:00

Preturi intrare 2015:

– parcare masina 10 TL

– intrare adulti 30 TL.

– copiii pâna în 12 ani inclusiv intra gratuit. Adolescentii 13 – 18 ani platesc 15 TL.

– nu a fost acceptat cardul international pentru studenti (ISIC – International Student Identity Card). Nu a fost acceptata plata cu cardul, pe motiv ca operatiunea este mare consumatoare de timp iar turistii stau prea mult la coada.

– intrare locuinte conservate 15 TL

– la intrare aveti optiunea Efes + locuinte = 40 TL (scutiti 5 TL)

Surse folosite:

– Wikipedia

– pliant „Efes” în limba româna, cumparat de la tarabe

– site-ul Panoramio – fotografii

One comment

  1. Si pentru mine imaginea Bibliotecii lui Celsus e sinonima cu Efes-ul si mi-am zis ca negresit vom ajunge în acest loc. In rest, articolul la fel de bine documentat si cu nota personala inconfundabila a lui Florin. Aventurile grupului lor chiar merita urmarite îndeaproape.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*